• în ciuda sondajelor de opinie, în mediul rural oamenii citesc, în ciuda faptului că primăriile nu mai găsesc fonduri pentru achiziționarea cărților • cu toate acestea, numărul cititorilor a crescut comparativ cu anii trecuți
Cărțile tipărite, căci se poate vorbi de acum și de cărți electronice, sînt una dintre marile probleme ale acestui veac. Desființarea librăriilor din orașe, tipărirea volumelor în tiraje reduse sau specializate, introducerea computerelor și a Internetului în cele mai îndepărtate cătune din județ, crează premise serioase pentru ruperea oamenilor de pasiunea răsfoitului și cititului. Paradoxal, sfidînd sondajele de opinie ce vorbesc de lipsa de interes a românilor față de achiziția de carte și studiu, bibliotecarii au o cu totul altă părere. Contrară. Și, pentru că la orașe aceste opinii sînt cunoscute, am dialogat cu bibliotecari din cîteva comune băcăuane. Nu ne-a fost greu să deslușim aceleași probleme și aceleași preocupări ale celor care deservesc cultura într-o manieră smerită, dar cu o notă, totuși, optimistă.
În comuna Ștefan cel Mare, deși media anuală a cititorilor depășește 500 de persoane, majoritatea dintre ei fiind tineri, ultimele achiziții au fost făcute în luna iulie a acestui an. „Atunci am cumpărat cărți în valoare de cinci milioane de lei. Mai puțin ca anul trecut și foarte puțin pe ansamblu. Ne-am axat îndeosebi pe cerințele elevilor, adică bibliografie școlară, ne-a declarat Mariana Cîmpeanu, bibliotecară în comuna Ștefan cel Mare”. Chiar dacă numărul celor înscriși este mai mare decît în anul 2001, lucru interesant și pentru cei care plîng că nu se citește, Biblioteca nu are posibilitatea să procure volumele mai noi cerute de către public. „Tinerii vin și doresc să citească Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Horia și alți scriitori consacrați, iar bătrînii doresc carte religioasă. Din păcate nu le putem satisface cerințele pe motiv că prețul cărților este ridicat, iar fondurile alocate sînt mici”, a spus bibliotecara.
O stare de fapt gravă sub aspect cultural s-a înregistrat și în comună Tătărăști, unde, din lipsa banilor, nu a fost cumpărat nici un volum. Singura formă de achiziție din ultimele luni au fost donațiile de carte făcute de Ministerul Culturii. „În ultimii doi ani nu am primit banii necesari pentru a cumpăra cărți. Însă am beneficiat de 48 de titluri donate de Ministerul Culturii. Abia în acest an, în urma unor rectificări bugetare, ni s-au acordat cinci milioane de lei”, a explicat bibliotecara Elena Marcu. Situația din Tătărăști este, și ea, un semn de întrebare în condițiile existenței a 302 de persoane înscrise la bibliotecă, majoritatea elevi și tineri, cu vîrste pînă în 30 de ani.
Situația stă exact invers la Livezi, unde, așa cum ne-a comunicat bibliotecara Mihaela Stan, „în 2001 am primit cinci milioane de lei pentru a cumpăra cărți, dar anul acesta n-am văzut nici un ban pentru achiziții. Mai complicat este că nu sînt bani nici pentru salarii la sfîrșitul anului”, ne-a mărturisit cu năduf bibliotecara. Rectificarea bugetară a adus ceva bani în comună, dar prioritară a fost renovarea școlii, iar salariile vor fi plătite doar cînd se vor identifica fondurile necesare. Culmea este că numărul cititorilor a ajuns la 350 de persoane, „elevi și studenți care găsesc în fondul de carte de la Livezi titluri rare și în bibliotecile municipale, fenomen explicat de Mihaela Stan prin faptul că, după 1990, nu s-au casat cărți.
Cu alte cuvinte, marile probleme ale bibliotecilor comunale nu sînt atît lipsa banilor, ci mai curînd lipsa consecvenței în acordarea de fonduri. „La Livezi, după 1996, ni s-au dat bani pentru achiziții în fiecare an. Chestiunea gravă e că, atunci cînd aceștia lipsesc, se crează goluri în fondul existent. Adică acum cumperi primele două volume ale unei cărți, iar cînd apare al treilea, nu ai bani, și colecția nu este completă. Spre exemplu, sînt 300 de titluri cerute de cititori pe care nu le deținem, deși am pus și biblioteca personală în serviciul comunității”, ne-a declarat Mihaela Stan.
Surprinși de situația de la Livezi, l-am contactat telefonic pe primarul Cezat Bădăluță, care ne-a asigurat că „s-a făcut rost de bani pentru salariile bibliotecarilor”. Cît privește cultura, primarul a declarat că „în proiectul de buget pe anul 2003, s-au cerut aproximativ 50 de milioane de lei pentru achiziția de carte”.
O altă problemă cu care se confruntă bibliotecari este și acea că fondurile pentru achiziții „se alocă de obicei în trimestrul IV al anului, adică în decembrie”. Ei sînt forțați, în aceste condiții, ca, la sfîrșit de an, în cîteva săptămîni, să umble și să caute ceea ce ar trebui făcut de-a lungul unui an întreg, ținînd cont că în luna decembrie stocurile de carte se cam răresc, iar editurile nu se înghesuie să reediteze anumit lucrări.
Poate în urma apariției legii Bibliotecilor, prin care „bibliotecile comunale se organizează și funcționează în toate centrele de comună, în subordinea consiliilor locale, și sînt finanțate din bugetele acestora” (art. 33), factorii de decizie se vor implica mai mult și la începutul anului în susținerea activității culturale. Pentru că, cel puțin deocamdată, cititori există, iar interes pentru carte încă se mai manifestă și la nivelul comunelor. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns