Pagina-omagiu „Memoria poetului Nicolae Labiș pîlpîie ca o flacără la Slănic Moldova”, apărută sîmbătă, 21 decembrie, la comemorarea a 46 de ani de la înălțarea la aștri a bardului de la Mălini, a adus bucurie și o binemeritată recunoaștere a geniului său poetic. Am primit ieri la redacție o scrisoare din partea celor care l-au cunoscut și l-au iubit, Eugenia Enea, mătușa și nașa de botez a poetului, și Adriana Cimponeriu, fiica sa. Reproducem integral scrisoarea în
Scrisoare de mulțumire
Mulțumiri înecate în lacrimi de bucurie transmit redacției Elena Enea și Adriana Cimponeriu, mătușa și, respectiv, verișoara poetului Nicolae Labiș, în urma articolului ce a evocat împrejurările tragice care au hotărît ca despre poetul cel mai prezent în conștiința tinerelor generații să vorbim mult prea devreme la timpul trecut: un material concis, pătrunzător și încărcat de sentimentul purității poeziei genialului Labiș, care ne-a impresionat și emoționat pînă la lacrimi.
Mulțumim pe această cale celor care au făcut posibil ca materialul unicat să poată apărea exact la momentul potrivit. Nu putem să nu remarcăm profesionismul și umanismul care transpare din rîndurile acestuia. Esențial, am considerat noi, este faptul că, deși au trecut decenii de cînd Nicolae Labiș nu mai este printre noi, în istoria noastră literară el a rămas și va rămîne un permanent „este”, căci versurile sale dispun de o încărcătură de gînd și sentiment, de un combustibil spiritual inepuizabil, căci poetul de la Mălini era „menit să învingă veșnicii și genună”. Acționînd în direcția spirituală, e cu putință să sperăm într-o schimbare radicală a vieții, deoarece frumosul din om stă în spiritul său, iar acesta este maleabil, este perfectibil. Reînoind spiritul, se reînoiește lumea. Iar noi trebuie să ne bazăm pe încrederea în calitatea sentimentelor umane, fiindcă lumea în complexitatea ei neglijează sentimentele, alergînd continuu după valorile materiale. Încă o dată, mii de mulțumiri pentru articolul apărut
Întregului colectiv redacțional al Ziarului de Bacău le urăm, cu ocazia acestor sărbători ale spiritului și la cumpăna dintre ani, multă sănătate, viață îmbelșugată, forță spirituală și pace sufletească alături de cei dragi. Fie ca pașii dumneavoastră să fie călăuziți pe cărările întortocheate ale vieții și profesiei, de lumină și adevăr. Și de puterea cuvîntului. Întrucît, așa cum spunea Petre Vancea, cuvîntul scris este o eliberare, o dezlegare dar și o obligație. O mare, grea și nebănuit de frumoasă obligație. „Sărbători fericite și la mulți ani!”
Vă mulțumim: Adriana Cimponeriu și Elena Enea
Lasă un răspuns