Cel puțin asta este concluzia care se desprinde din răspunsurile pe care le-am primit la întrebarea: „Cînd v-a fost cel mai greu să reveniți la serviciu după un revelion deosebit?”. Cum au auzit că-i vorba de publicat la ziar și că nu-i doar o discuție de complezență, toată lumea s-a îngrămădit să spună că nimic nu i-a fost mai plăcut în viață decît slujba. Primul, abordat strategic, a fost ofițerul de relații cu presa de la Unitatea Militară de Aviație Bacău, comandorul Daniel Moșneagu. Numai că acesta, suspicios nevoie mare, ne-a privit insistent și a dat un răspuns oficial: „Eu am revenit întotdeauna cu plăcere la serviciu”, fără să mai adauge nimic altceva. „Sînt convins că întrebarea are ceva, vreun substrat, așa că prefer să mă abțin să comentez”, a spus Moșneagu. Nici șeful lui, comandorul Virgil Ristea, nu s-a arătat mai darnic cu amănuntele. „Mie chiar îmi place ceea ce fac și chiar am revenit întotdeauna cu plăcere la serviciu după sărbătorile de orice fel, nu numai după cele de iarnă”, a spus și Ristea. Ca să nu dezmintă disciplina militară, nici colonelul Viorel Parascan, locțiitorul comandantului Unității de Parașutiști, nu s-a abătut de la regula de mai sus.
Ceva mai aproape de realitate s-au dovedit a fi doi civili. Mai precis Constatin Bojescu, președintele societății Subex SA și șeful vămii Bacău, Vasile Șoiman. „Pentru mine, cel mai greu început de an a fost în 1987. Tocmai terminasem facultatea și am fost repartizat la Avicola, unde îl avem șef pe domnul Plăcintă. Am mai profitat de relațiile pe care le aveam prin lumea studențească și am participat la un revelion studențeasc, alături de vreo 1000 de colegi, la Slănic Moldova. Pe 2 ianuarie, ar fi trebuit să fiu la slujbă, că fusesem numit ofițer de serviciu. A fost atît de frumos, încît pe 2 ianuarie în loc să aung la ora șase la serviciu, am ajuns la ora 10,00, cînd lumea era deja în panică. Noroc că nu a aflat de ispravă domnul Plăcintă, că era sfîrșitul lumii”, ne-a povestit Constatin Bojescu. Pentru Vasile Șoiman cel mai greu a fost anul trecut. „Am făcut revelionul la Sovata cu un grup de prieteni cu care facem acest lucru de ani de zile. A fost extraordinar, am sărbătorit acolo și Sfîntul Vasile. Abia pe 2 ianuarie ne-am pornit mașinile și, cu chiu, cu vai, am ajuns acasă, noaptea tîrziu. Cînd m-am trezit pe 3 dimineața, simțeam că am nevoie de cel puțin o săptămînă de odihnă, dar am plecat la serviciu și mi-au sărit repede visele din cap”, a recunoscut șeful vămii. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns