Între atîtea cheltuieli cu manualele și cu rechizitele, buzunarele părinților care au copii la liceu se cam golesc. Elevul, însă, are nevoie de multe alte lucruri. Achiziția cea mai importantă și cea mai stringentă este legată de cărți. Trebuie să citim, ăsta e adevărul, chiar dacă ne place sau nu. Fiecare om trebuie să se cultive, să răsfoiască o carte, mai ales liceenii. Dar sînt atîtea cărți cerute în programa școlară, fie la limba română, fie la limba engleză sau franceză, încît e greu de crezut că un elev le are pe toate acasă. Chiar dacă a avut la școală frați mai mari. E, deci, greu de crezut că fiecare dintre noi are o bibliotecă atît de vastă care să cuprindă toare cărțile cerute de profi.
Așa că singura scăpare pare să fie pentru elevi bibliotecile, unde noi, elevii, sîntem „clienți” fideli. Dar ce te faci dacă nu găsești cartea la bibliotecă, sau dacă ai atît de mare nevoie de ea încît trebuie să o cumperi. Atunci trebuie să intri într-o librărie. Nici nu am deschis bine ușa unei librării din orașul nostru, că mi s-a și făcut rău cînd am văzut cît costă prețurile pe care le căutam. Fiecare costă cîteva sute de mii de lei bune. Aș fi luat una dintre ele, dar pentru restul nu mai aveam bani.
Dar tot am găsit pînă la urmă o cale de scăpare: anticariatele. Avantajul este înainte de toate prețul și faptul că mai găsești și cărți vechi, care nu se mai reeditează. Dezavantajul e că unele nu arată prea bine și sînt deja mîzgălite și cu paginile rupte. Dar noi, aflați la mare nevoie, trecem peste acest mic aspect și dăm deseori buzna în cele patru anticariate aflate în oraș. Zilele trecute am dat o raită prin aceste magazine și am găsit lucruri foarte interesante. Sus, la etajul librăriei „Al. Piru”, am găsit cărți în limba franceză la doar 30.000 de lei, culegeri de chimie și fizică la 40.000, și clasici ai literaturii române, ale căror opere au prețuri diferite, dar care nu depășesc 150.000 de lei. Tot la etaj, dar de data asta la Casa Modei, am găsit cu surprindere albume de arta Delacroix, Picasso, Rembrandt, la doar 40.000 lei, pe cînd în librării nici o carte de genul acesta nu e mai ieftină de 350.000 lei.
Dacă în cele două anticariate nu ați găsit ce căutați, mai aveți două variante. Între clubul Sotto și cofetăria Crizantema se mai află un anticariat. Aici găsești aproape tot ce vrei din opera lui Slavici, Sadoveanu, Rebreanu, plus Gorki și Tolstoi, cărțile avînd prețuri între 30.000 și 50.000 lei. Cel mai bine „dotat”, dacă aș putea spune așa, este anticariatul din cadrul Muzeului de Istorie. Aici am găsit volume și în limba franceză și în engleză , cu prețuri între 50.000 și 150 000 de lei. Albumele de artă costă între 50 și 100 000 lei, iar cărțile despre istoria artei nu depășesc 25 000 de lei. Pe rafturi găsești și foarte multe dicționare și cărți de critică, iar marea surpriză a fost Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX-ul nostru cel de toate zilele), care costa doar 400.000 lei, adică
mai puțin de jumătate din suma pe care o plătești dacă te încumeți să-l iei din licrării.
Cu atîtea oferte, cred și eu că aceste anticariate sînt pline zi de zi cu elevi care răsfoiesc fiecare carte, care întreabă ba de una, ba de alta și care renunță la banii de pachet, sau de țigări și își iau o carte. Dacă librăriile tot refuză să ne permită și nouă, muritorilor de rînd, să avem o bibliotecă, ei bine, tot vom avea una cu vechituri din anticariate. (Roxana ȘMIL)
Lasă un răspuns