Agenții economici trebuie să aibă grijă la ziua în care își achită dările către stat, deoarece data plății se consideră cea în care banii au intrat efectiv în Trezorerie. Maricel Radu, purtător de cuvînt al Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP) Bacău, spune că
Ordonanța Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, intrată în vigoare de la 1 ianuarie, produce modificări de fond în ceea ce privește relația contribuabililor cu sistemul de bugete publice. „Cel mai important impact este reprezentat de schimbarea datei plății obligațiilor bugetare”, precizează Radu. Pentru obligațiile către bugetul de stat, data limită pentru care nu se percep penalizări este ziua de 25 a fiecărei luni. Potrivit OG 61/2002, data plății impozitelor, taxelor, contribuțiilor și tuturor celorlalte obligații este:
– în cazul plăților în numerar, obligația bugetară se consideră platită la data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari.
– în cazul plății prin decontare bancară sau prin mandat poștal, pentru obligațiile bugetare cu termen de plată fix sau stabilit sub formă de interval, obligația bugetară se consideră achitată la data creditării contului bugetar corespunzător.
Ploaie de penalități pentru întîrzierea achitării datoriilor
Maricel Radu apreciază că „sistemul în care plata impozitelor era considerată la data debitării contului bancar al debitorului – data consemnată de bancă pe documentul de plată – sau data emiterii chitanței poștale a fost moștenit din perioada în care aceste entități aveau functii de casier al statului”. Această regulă nu mai corespunde realității financiare, deoarece statul are propriul sistem bancar reprezentat de Trezorerie, instituție care asigură încasarea ritmică a veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor bugetare. Potrivit lui Maricel Radu, statul nu-și mai asumă nici un risc, iar întreaga răspundere privind ajungerea la termenul prevăzut de lege a obligațiilor bugetare în contul Trezoreriei revine debitorului, respectiv contribuabilului. Dacă sumele ajung cu întîrziere, se vor calcula dobînzi și penalități de întîrziere și se vor încasa de la agentul economic în cauză. De asemenea, dacă sumele confirmate de bancă prin ordinul de plată și unitățile poștale prin chitanțe nu ajung la Trezorerie din cauza incapacității de plată a acestora, obligațiile respective se consideră neachitate și se calculează dobînzi și penalități în sarcina contribuabilului.
Pentru neachitarea la termenul scadent a obligațiilor bugetare, debitorii vor avea de plătit suplimentar:
– dobînzi de întîrzierede 0,06% /zi din suma datorată. Dobînzile se calculează pentru fiecare zi, începînd cu ziua imediat următoare scadenței obligației bugetare și pînă la data stingerii datoriei.
– penalități de întîrziere de 0,5%, pentru fiecare lună și/sau pentru fiecare fracțiune de lună de întîrziere, începînd cu data de întîi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plată. Maricel Radu precizează că penalitatea de întîrziere nu înlătură obligația de plată a dobînzilor și/sau a penalităților.
– penalități de 10%, pentru nevirarea în termen de 30 de zile de la data scadenței a sumelor datorate cu titlu de obligații bugetare calculate și reținute la sursă.
„Considerăm că plata obligațiilor bugetare la termenele de exigibilitate depinde în mare măsură de pregătirea decontărilor de către contribuabili și de relația acestora cu unitățile bancare și poștale, după caz”, spune Maricel Radu. În acest scop, la efectuarea plăților prin decontare bancară sau mandat poștal, debitorii trebuie să țină seama de perioada de timp afectată circuitului bancar/poștal, astfel încît suma datorată să ajungă în contul bugetar corespunzător înainte sau cel tîrziu în ziua termenului de plată.
Agenții economici pot solicita la DFPG și administrațiile financiare informații privind noul sistem de colectare a creanțelor bugetare. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns