Dan Popa
Salutare tuturor și bun venit la o nouă întîlnire cu rubrica „Da’ s-o știm și noi”. Vă scrie autorul ei, azi aflat într-o mare dificultate. E greu să-mi găsesc cuvintele. Vă anunț știrea bombă a zilei: Cuvintele au fost deturnate. Asistăm la un veritabil 11 Septembrie al cuvintelor. Să dăm legătura observatorilor noștri de la fața locului:
„Alegeți viața”, așa se cheamă o asociație… „Lupta pentru pace dusă de poporul român…” se spunea în vremea răposatului Ceaușescu. „Forțe de menținere a păcii” … sînt numite forțele armate trimise în zonele de conflict. „Multstimate și iubite…” nu se poate spune azi nimănui, deoarece foarte probabil v-ați gîndi la altcineva, care-și atribuise aceste calități.
Într-o lume înțesată de termeni deturnați, în care nu poți întreba „Da’ cu dragostea cum stai?” fără să-ți fie gîndul la o reclamă, e nevoie de cunoaștere adevărată, de cuvinte nelegate forțat la alte sensuri prin tehnici psihologice (de tipul programării neuro-linvistice, de pildă ) sau prin campanii de publicitate. Concluzia? Vă recomand: cunoașteți adevărul și el vă va face liberi. PS. Asemănarea cu citatele biblice și alte reclame este pur (ne)întîmplătoare. Dar dacă ați sesizat-o, probabil sînteți și dumneavoastră luați și duși de cursa aeriană a cuvintelor deturnate. Cu atît mai mult dacă vă vine să apostrofați gîndind „Hei, nu cumva scriind acestea te substitui…?”
Lăsînd pentru un minut deoparte articolul acesta pentru ziar, am deschis o revistă de calculatoare. Ochii mi-au căzut pe poza unui superb, „lățos, da’ frumos”, ciobănesc mioritic însoțind reclama unei firme care pentru practicile comerciale cel puțin neinspirate a fost în proces cu Statele Unite (e drept, doar cu unele dintre ele). O firmă ale cărei produse sînt atît de sensibile și de instabile că e obligată să ofere utilizatorului de calculator și un antivirus, la pachet cu produsul. Ca și cum odată cu bocancii, fabrica de încălțăminte v-ar da și pungi de plastic să le încălțați peste ciorapi, deoarece bocancii sînt sparți și trag apa prin găurile puțin vizibile. În ciuda vaxului lucios cu care-s vopsiți să ia ochii. Comercianții aceștia pînă și pe ciobănesc ni l-au luat…
Ce-am putea face? Eu, personal, mă voi adapta: voi schimba lungimea acestei rubrici. Textele anterioare erau prea lungi. Unii cititori nu aveau timpul de a le parcurge pînă la capăt. Viitoarele articole fiind mai scurte, voi reuși să acopăr mai multe subiecte, în același timp de redactare. Vom încerca în continuare să privim pe marea scenă a lumii și cît se poate, în culise. Ca să aflăm ce ne-ar face viața mai bună și buzunarul mai puțin gol. Scrisesem mai demult că mica oportunitate de afacere pîndește în spatele nevoii banale. Deci unde sînt nevoi, sînt și oportunități. Iar unde sînt oportunități e rost de a încerca să produceți. Azi mi-a lipsit un dosar cu șină – dorisem să îndosariez niște publicații și am realizat că aceasta e o nevoie deci și o oportunitate. Mica ”afacere” pe care v-o propun e fabricarea artizanală de dosare cu șină. Materiale: coli mari de carton (ca pentru pictură) de la librărie – costă cam 4.000 de lei coala dacă le luați la bucată, mai puțin dacă le luați de la fabricant. Din fiecare coală rezultă vreo șase dosare. Vă mai trebuie un perforator cu care veți da găurile în coală. Cu un foarfece veți tăia dintr-un material plastic (cum e acela care proteja pe vremuri gulerele cămășilor) fîșii de 1 cm lățime și 11-12 cm lungime. Rotunjiți-le la colțuri și perforați-le cu perforatorul. Aceste fîșii vor fixa foile îndosariate. Fiecare dosar va avea fîșia lui. Mai este nevoie de șina – o fîșie de tablă moale – care se trce prin găurile dosarului, prin cele ale foilor și se îndoaie peste fîșia de plastic. Calitatea materialului e cea de la cutiile de conserve. Ar putea fi recuperate… Sau ar putea fi tăiate (tot cu un foarfece ) dintr-o coală de astfel de tablă. Găsiți dumneavoastră o sursă de ”șine”. O ștampilă și o tușieră ar putea servi la imprimarea lor. Se vînd la pachet de 5, 7, 10 sau 12 – alegeți – la un preț unitar mai mic ca al concurenței (care le aduce din import), de către un vînzător volant care ar putea ”intercepta”, de exemplu, studenții veniți de la cursuri. Ei sînt potențiali cumpărători de dosare. Nu excludeți nici profesorii. Firmele au și ele nevoie de materiale de birotică ieftine și bune. Încearcă cineva această mică afacere?
Lasă un răspuns