Analizînd „piața pregătirilor” la diferite materii în ultimii trei ani, observam cu stupoare că suma pe care un părinte trebuie să o plătească pentru ca odrasla lui să ,,aprofundeze” materia învățată la școală, aproape s-a triplat. De la aproape 80.000-90.000 de lei, cît costa o pregătire în 2000, s-a ajuns în 2003 la suma de 200.000 de lei. De la an la an, sumele plătite profesorilor cresc fără ca cineva să poată controla acest fenomen. Ședințele variază de la o oră și jumătate la două ore, și rare sînt cazurile în care ședința costă 150.000 de lei. Cele mai căutate obiecte sînt matematica, limba și literatura română și limbile străine (engleza, franceza și germana).
Cei mai ,,favorizați” sînt cei de la gimnaziu. O pregătire pentru unul dintre obiectele pentru Capacitate rar depășește 150.000 de lei.
Altfel stau lucrurile pentru liceeni. Un licean care face pregătire la două obiecte plătește pe săptămînă în jur de 400.000 de lei. Pe lună se duc din buzunarul părinților acestui copil aproape 2.000.000 de lei. Parintele trage linie la sfîrșit de an școlar și constată cu stupoare că din venitul anual al familiei lipsesc cam 18.000.000. Sînt cazuri în care unii liceeni fac și cîte 3-4 pregătiri pe săptămînă.
În ultimii trei ani, pregătirile s-au triplat ca preț. Un profesor bine cotat pe „piața pregătirilor” (două grupe a cîte patru elevi pe zi timp de cinci zile pe săptămână) cîștigă pe lună cam 8.000.000 -10.000.000 de lei. Pe an, în buzunarele acestor cadre didactice se adună sume de genul celor cu destul de multe zerouri. Sume care în majoritatea cazurilor rămîn neimpozabile.
În țările din Uniunea Europeană (Marea Britanie, Germania, Italia, Spania etc.) rare sînt cazurile în care un copil face pregătire. La noi, ca la nimeni. Prostul mod în care a fost gîndit sistemul nostru de învățămînt (în care se pune mare accent pe partea teoretică și mai puțin pe partea practică) și predilecția „elevului modern” spre cu totul altceva decît pentru a învăța mai temeinic și de a fi mai sîrguincios au determinat apariția pregătirilor încă de pe vreamea comuniștilor. Mulți dintre părinții noștri mergeau și ei la pregătire.
În concluzie, a face pregătire azi în România a devenit aproape un lux pe care puțini și-l mai pot permite. Și de acum încolo să nu ne mai mirăm că profesorii fac grevă. Doar au niște venituri de mizerie. (Dan CREȚU)
Lasă un răspuns