Băcăuanii nemulțumiți de numele lor și-l pot schimba printr-o adresă înaintată la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, aflat în subordinea consiliului local al comunei, orașului sau municipiului în care au domiciliul. Sînt considerate întemeiate cererile de schimbare a numelui în cazuri în care numele este format din expresii indecente sau ridicole. Dacă au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, din neatenția ofițerilor de stare civilă, în baza cărora au fost eliberate alte acte, și atunci se justifică schimbarea numelui. Numele mai poate fi schimbat de persoanele care poartă un nume de familie de proveniență străină și solicită un nume românesc, de copii care solicită să poarte numele părinților care și-au schimbat numele, precum și de persoanele care au adoptat minori și doresc ca aceștia să aibă un alt prenume. O altă situație în care o persoană își poate schimba numele este cînd fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în timpul căsătoriei pentru a avea un nume comun cu copii încredințați spre creștere. O ultimă situație în care un om își poate schimba numele este aceea în care persoanele care au folosit un pseudonim în exercitarea profesiei doresc păstrarea acestuia. Pentru a intra în posesia noului nume ei trebuie să demonstreze că l-au folosit prin natura muncii și că sînt cunoscute în societate sub acest nume. Pînă în prezent, legislația nu prevedea situații concrete în care o persoană poate renunța la un nume în favoarea altuia. (C.T.)
Ce trebuie să faceți să vă schimbați numele?
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.