• din cauza lipsei fondurilor, copiii aflați în dificultate nu sînt doriți nici de Consiliul Județean, nici de consilile locale • „nu sînt copii CJ”, a afirmat consilierul județean Eugen Ochenatu
Consilierii județeni au dezbătut la sfîrșitul săptămînii trecute costurile anuale pe care le au autoritățile pentru copiii aflați în dificultate și procentele din aceste cheltuieli pe care ar trebui să le acopere consiliile locale. Din analiza cheltuielilor efectuate în anul 2002, pentru îngrijirea copilului aflat în dificultate, a celui cu handicap și a persoanei majore beneficiare de protecție, s-au constatat următoarele costuri anuale: 56,3 milioane de lei pentru un copil aflat în dificultate și persoană majoră, 66,9 milioane de lei pentru un copil cu handicap sever, 102,3 milioane de lei pentru un copil infestat cu HIV și 37,6 milioane de lei pentru un copil aflat în plasament la asistenți maternali. Avînd în vedere că nivelul minim al contribuției de 25 la sută din costul anual nu asigură fondurile necesare desfășurării în bune condiții a activității de protecție a copilului, Consiliul Județean (CJ) vroia să le propună consiliilor locale să stabilească, prin hotărîri, o contribuție de 30 la sută din costuri.
În județul Bacău, au nevoie de sprijinul comunităților 1.402 persoane, dintre care 870 locuiesc la țară, 144 la orașe și 388 în municipiile Bacău, Onești și Moinești. În ședința CJ de vinerea trecută, consilierul județean Eugen Ochenatu a reclamat fondurile foarte mari pe care trebuie să le asigure „județul”. El a spus că, de fapt, au rămas aproximativ 1.000 de copii de îngrijit, pentru că peste 380 sînt dați în plasament. „Cheltuielile cu acești copii sînt ale CJ, dar copiii nu sînt ai acestui consiliu, ci ai comunităților locale”, a opinat Ochenatu. El a cerut ca tocmai aceste comunități locale să-i ia în grijă, mai ales că CJ va trebui să se ocupe activitatea fostului Inspectorat Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap. „30 la sută este prea puțin, de exemplu în orașe sau chiar în comune gen Nicolae Bălcescu, localități cu putere financiară mai mare”, a mai declarat consilierul Ochenatu. El a adăugat că „primarii n-au fost aleși doar ca să pietruiască drumurile”.
Traian Milon, secretarul general al județului Bacău, le-a explicat aleșilor că „preluarea unităților de asistență a minorilor aflați în dificultate de consiliile locale va fi reglementată în curînd de Guvern, dar, deocamdată, putem insista pe lîngă autoritățile locale, dar nu îi putem obliga”. La rîndul ei, Olga Hăineală, directorul Direcției Generale Buget-Finanțe a CJ, a spus că preluarea acestor copii de localități ar degreva bugetul județului cu peste 30 de miliarde de lei, dar, deocamdată, „nu avem mijloace pentru a-i determina să participe cu sume mai mari”. Hăineală a continuat explicînd că, prin lege, contribuția la ocrotirea minorilor aflați în dificultate este pentru consiliile locale de minimum 25 la sută, dar foarte multe dintre localități nu pot acoperi aceste sume, răspunderea revenind tot CJ.
Consilierul județean Constantin Avram a opinat că „și dacă nu avem pîrghiile necesare, am putea să diferențiem acest procent, în funcție de puterea financiară a fiecărei localități”. Avram a exemplificat cu unele consilii care înregistrează chiar excedente la final de an, dar „unele nu au bani nici să-și plătească iluminatul public”. Propunerea consilierului a fost ca municipiile și orașele să achite 60-70 la sută din costurile aferente protecției minorilor în dificultate. Președintele Neculai Lupu s-a arătat de acord cu propunerea lui Avram, dar s-a arătat sceptic față de receptivitatea consiliilor locale, care „hotărăsc cum vor”. Consilierul Miluță Bortă a spus, la rîndul său, că nu este normal ca CJ să susțină atîția copii la municipii și orașe. „Au bani, iar aceste fonduri sînt de multe ori folosite pentru obiective care, uneori, sînt finanțate cu destulă larghețe”, a spus Bortă. El a propus ca Bacăul și Oneștiul să acopere cheltuielile acestea sută la sută și „să ajutăm localitățile mai modeste”. Neculai Lupu a propus ca municipiile să suporte cel puțin 60 la sută, orașele – 50 la sută și comunele „cu posibilități mai mari”, ca Zemeșul și Nicolae Bălcescu, tot 50 la sută. Președintele CJ le-a cerut șefilor de direcții din subordine să stabilească de la caz la caz nivelul contribuției minime proprii, luîndu-se în considerare numărul de asistați și puterea economico-financiară a localităților. Propunerile urmează a fi discutate în următoarea ședință de Consiliu. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns