• ei stabilesc „prin mijloace specifice” dacă impulsurile de pe mobil au fost folosite în interes personal sau nu • drumul dus-întors pînă la domiciliu cu mașina firmei nu se consideră avantaj material
Firmele care au depus fișele fiscale ale angajaților fără ca acestea să conțină avantajele în bani sau în natură (la contravaloarea în lei) mai pot încă să facă modificări asupra formularelor. „Se pot aduce din nou fișele fiscale, dar rectificate”, a anunțat Zoana Sîrghie, directorul Direcției de Administrare a Veniturilor Statului din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP) Bacău. În categoriile de venituri realizate de o persoană fizică se includ atît veniturile în bani, cît și echivalentul în lei ale avantajelor în natură. Echivalentul în lei al acestor avantaje se obține prin evaluarea la prețul pieței, la locul și data acordării avantajului. Avantajele în bani și în natură sînt considerate a fi orice foloase primite de contribuabil de la terți sau ca urmare a unei relații contractuale între părți, precum contractul de muncă, convenția civilă de prestări servicii. În această categorie mai intră, de exemplu, folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal; acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni energie electrică, termică etc; abonamente de radio și televiziune, transport, abonamentele și costurile convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice; permise de călătorie pe diverse mijloace de transport; bilete de odihnă și tratament. De asemenea, mai sînt considerate avantaje impozabile cadourile primite cu diverse ocazii, cu excepția darurilor oferite copiilor și angajaților cu ocazia zilei de 1 Iunie și a sărbătorilor de sfîrșit de an, precum și angajatelor, cu ocazia zilei de 1 Martie, în limita sumei de un milion de lei pentru fiecare persoană și eveniment. Contribuabilii mai trebuie să plătească impozit pentru contravaloarea folosinței unei locuințe în scop personal și a cheltuielilor conexe de întreținere (consumul de apă, anergie electrică, termică și alte asemenea); cazarea și masa acordate în unități proprii de tip hotelier; contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă unitate pentru angjații proprii, precum și pentru alți beneficiari, cu excepția primelor de asigurare obligatorie, potrivit legislației în materie.
Evaluarea avantajelor
Zoana Sîrghie a explicat și cum se face evaluarea avantajelor în natură folosite numai în scop personal sau mixt, adică și în scop personal, și pentru angajator. Dacă un autoturism este folosit numai în scop personal și gratuit, evaluarea avantajelor se face aplicînd un procent de 1,7 la sută pe lună, la valoarea de intrare a acestuia. Cu alte cuvinte, angajatul care primește de la firmă, gratuit, dreptul de utilizare a unui autoturism de un miliard de lei, trebuie să i se treacă pe statul de plată, pe lîngă salariu și suma de 17 milioane de lei, pentru care se plătește impozitul de rigoare. Evaluarea folosinței cu titlu gratuit a locuinței primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafețele locative deținute de stat. Avantajele conexe sînt evaluate la valoarea lor efectivă.
Pentru vehiculele folosite în sistem mixt, evaluarea se face tot aplicînd un procent de 1,7 la sută din valoarea de intrare a automobilului, iar avantajul se determină proporțional cu numărul de kilometri parcurși în interes personal, justificat cu foaia de parcurs. Zoana Sîrghie a spus că evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul afacerii cu folosință mixtă, pus la dispoziția unui angajat, „nu se ia în considerare distanța dus-întors, de la domiciliu la locul de muncă, evidențiată pe foaia de parcurs”. Pentru alte bunuri, avantajul se determină proporțional cu numărul de metri pătrați folosiți pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal.
Oficialul DGFP a precizat că angajatorul stabilește partea corespunzătoare de convorbiri telefonice reprezentînd folosința în scop personal, care se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primește acest avantaj. În acest scop, angajatorul stabilește limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic. Urmează ca ceea ce depășește această limită să fie considerat avantaj în natură, în situația în care salariatului în cauză nu i s-a imputat costul convorbirilor respective. Pentru angajații instituțiilor publice, reprezintă avantaj parta care depășește limita convorbirilor telefonice stabilită prin lege.
Zoana Sîrghie a dat asigurări că prevederile legale nu sînt atît de absurde precum par la prima vedere, deoarece angajatorul are tot interesul să „stabilească granița” dintre interesele firmei și cele personale ale salariaților. De aemenea, angajatorul este factorul cheie în această privință, deoarece „noi nu ne transformăm în urmăritori de mașini și telefoane”. Asta este valabil doar în cazurile în cazurile în care opiniile angajatorilor vor fi identice cu ale inspectorilor fiscali. Dacă aceștia din urmă vor găsi de cuviință că „granițele” stabilite de către angajator nu reflectă realitatea avantajelor pe care le acordă, inspectorii fiscali pot să comensureze după cum știu ei respectivele avantaje impozabile. Întrebată despre cum poate ști un inspector să determine cîte impulsuri a consumat în realitate salariatul, în scop personal, Zoana Sîrghie a declarat că are la îndemînă „mijloace specifice”, fără să precizeze care ar fi acelea. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns