Foame de bani pe piața asigurărilor

• ratele la primele de asigurare se plătesc din ce în ce mai greu • Gheorghe Cîrlan, directorul ASIROM, constată, totuși, „o anumită creștere” în acest sens • Emil Munteanu, directorul AGRAS, vede o „pierdere de viteză” a pieței asigurărilor

Piața asigurărilor abia începe să se liniștească după scandalurile care au dus la eliminarea unor societăți care compromiseseră la un moment dat ideea de asigurare. În schimb, problemele cu care se confruntă tot mai des asiguratorii țin de tot mai accentuata criză financiară a populației, care apelează tot mai puțin la mijloacele de protecție a bunurilor pe care le deține. „În momentul de față este o anumită lîncezeală, după ce a trecut valul asigurărilor de răspundere civilă auto”, afirmă Emil Munteanu, directorul Sucursalei AGRAS Bacău. El comentează că „este o anumită pierdere de viteză pe piața asigurărilor, iar ritmul este mai slab pentru că lumea este lipsită de resurse”. Emil Munteanu precizează că, în general, sînt anumite greutăți la plata ratelor scadente ale primelor de asigurare, iar „unii foarte greu reușesc să-și păstreze cadența”. Afirmațiile directorului de la AGRAS sînt în parte confirmate de Gheorghe Cîrlan, directorul Sucursalei ASIROM Bacău. „Este adevărată această tendință, se resimte lipsa de bani, dar, pe de altă parte, eu aș zice că avem și o creștere. De exemplu, la RCA am avut anul trecut 33.000 de asigurări în județul Bacău, pentru ca în acest an să creștem pînă la 37.000. Piața asigurărilor de locuințe a fost, în schimb, afectată de zvonurile privind asigurarea obligatorie a locuințelor, proiect care nu s-a concretizat pînă acum. Abia de puțină vreme au început să vină să-și asigure clădirile, această piață crescînd cu 1,2 la sută față de anul trecut”, afirmă directorul Cîrlan. El spune că asigurările se fac și în funcție de posibilitățile financiare ale persoanelor fizice, suma asigurată calculîndu-se în funcție de prima pe care o poate achita cetățeanul. Cîrlan confirmă greutatea cu care asigurații își achită primele, iar pe cei cu asigurări în rate „sîntem nevoiți să-i mai anunțăm că trebuie să plătească”.

Noua Lege a asigurărilor acordă o protecție mai mare asiguraților

Clienții companiilor de asigurare vor beneficia, de acum înainte, de o protecție mai mare în ceea ce privește respectarea clauzelor din contractele încheiate cu aceste societăți. Astfel, potrivit noii Legi a asigurărilor, adoptate deja de Parlament, „asiguratorii sînt obligați să pună la dispoziția asiguraților, în vederea protejării intereselor acestora, înainte de încheierea contractului de asigurare (…), modalitățile de rezolvare a plîngerilor”. „Mi se pare firească această prevedere, iar noi procedam și înainte în acest fel. Pînă acum, în momentul cînd prezentam asigurarea, prezentam și modul cum se face dedăunarea”, afirmă Emil Munteanu, directorul AGRAS Bacău. El crede că noile prevederi „vin să concretizeze niște idei mai vechi ale asiguratorilor, necesare prevenirii incidentelor”. De asemenea, directorul Gheorghe Cîrlan spune că această procedură obligatorie de acum era în practica obișnuită a firmei sale. „În primul rînd, dacă încheiam contractul pentru riscuri foarte mari, de exemplu cutremure, trebuia să fim reasigurați și îi prezentam clientului modalitatea de desdăunare”.

Modificarea și completarea Legii 32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor au fost impuse de cerințele adoptării legislației la normele Uniunii Europene (UE), se susține în expunerea de motive a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). În plus, s-a avut în vedere și lărgirea atribuțiilor CSA „și asigurarea mijloacelor necesare exercitării supravegherii prudențiale”. O altă modificare importantă vizează relația dintre brokerii de asigurare și clienți, în sensul definirii mai exacte a acestora, pe de o parte, iar pe de altă parte urmărește creșterea responsabilităților brokerilor. Ca urmare, conform noii variante a legii, brokerul de asigurare este persoana juridică română sau străină care negociază pentru clienții săi, persoane fizice sau juridice, asigurați sau potențiali asigurați, încheierea contractelor de asigurare sau reasigurare și „acordă asistență pe durata derulării contractelor sau în legătură cu regularizarea daunelor, după caz”.

Una dintre omisiunile din vechea formă a legii și care a fost corectată se referă la situațiile în care nu poate fi invocată răspunderea civilă sau penală a personalului de supraveghere. Astfel, la art. 4 din capitolul referitor la CSA, a fost introdus un nou paragraf. Potrivit acestuia, membrii Consiliului CSA, precum și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere, nu răspund civil sau penal, după caz, „dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de supraveghere”. De asemenea, membrii CCSA răspund pentru activitatea lor în mod solidar, „cu excepția situației în care au votat împotriva unei hotărîri și au consemnat opinia separată în procesul-verbal”.