• doar 10 % dintre lăcașele de cult sînt dotate cu mijloace minime de stingere a incendiilor • în bisericile în care există stingătoare, acestea nu au mai fost verificate de ani de zile • preoții ignoră reglementările în vigoare sau chiar alungă inspectorii de la pompieri
Aproximativ 90 la sută dintre cele peste 700 de lăcașe de cult din județul Bacău nu au nici măcar o găleată cu nisip cu care să intervină în prima fază de stingere a incendiilor. Situația nu este nouă, dar preoții ignoră pericolul și nici nu permit inspecțiile efectuate de pompieri. „Zilele trecute am efectuat, sau cel puțin aveam în intenție să efectuăm un control la Parohia Romano-Catolică din Tîrgu Ocna. Cînd am ajuns la biserică, preotul Valeriu Martișcă pur și simplu ne-a închis ușa în nas. Ne-a spus că el are alte preocupări și nu are timp de noi”, ne-a declarat maiorul Ioan Mihalache, șeful Biroului de prevenire a incendiilor a Gurpului de Pompieri militari Bacău. Gestul preotului nu a rămas fără urmări, dintre cele mai lumești posibile: o amendă de două milioane de lei, pe care o va plăti chiar preotul.
La același control, făcut cu intenția de a evita evenimentele nedorite în zilele apropiatelor sărbători de Paște, și bisericile din orașul Bacău au ieșit la fel de prost. Cea mai mare instituție de acest fel, Catedrala Sf. Nicolaie, are în dotare stingătoare, dar ele nu au mai fost verificate de cîțiva ani. „Legea spune că acestea trebuie verificate și reîncărcate o dată la șase luni. În cazul de față, dacă ele nu au mai fost verificate de atîta timp, este clar că produsul cu care sînt umplute nu mai este bun. Cel puțin, la Catedrală am găsit stingătoare, dar sînt biserici în care aceste lipsesc cu desăvîrșire și unde nu au nici măcar măturoaie. Un astfel de exemplu este cel al bisericilor Precista sau Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. La aceasta din urmă am mai găsit și mijloace electrice improvizate”, ne-a mai spus maiorul Mihalache. La biserica Sfîntu Gheorghe, stingătoarele nu erau verificate din 2001, iar la biserica Sf. Ioan erau uitate de cîțiva ani prin colțuri, iar ușile se deschideau în interior, invers față de fluxul de oameni care ar fi trebuit să părăsească incinta în caz de incendiu. În plus paratrăsnetul era doar de formă ancorat pe acoperiș, pentru că nu avea continuitate și nu făcea legătura cu pămîntul.
Tot în aceeași situație se găsește și biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena. „Cele mai multe nereguli le-am întîlnit la acoperișuri și la catapeteasmă, unde elementele de construcție din lemn nu sînt ignifugate, adică nu sînt tratate cu acea substanță specială care să le protejeze împotriva incendiilor. Apoi, am mai descoperit și faptul că multe lăcașe de cult, chiar construite după 1996, an din care a devenit oligatorie și existența unei a doua căi de evacuare prin altar, nu au respectat planul de construcții. Din cauza lipsei banilor au motivat preoții aceste omisiuni”, a încheiat Mihalache. Pînă în prezent ,pompierii au verificat 27 de mănăstiri și 48 de biserici cu statut de obiective de patrimoniu național și la 90 % dintre acestea s-au depistat nereguli care i-au dus pe pompieri spre concluzia că, un eventual incendiu ar pune în pericol atît bunurile din interior, cît și viața enoriașilor. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns