Cîinele unui vînător moare într-o zi și acesta se hotărăște să-și cumpere alt cîine. Își cumpără cîinele, merge la vînătoare… poc după o pasăre, cîinele se sperie și o ia la fugă. Își mai cumpără unul, dar la fel. Se duce omul supărat într-o bodegă și povestește unui amic pațania că i-au dispărut doi cîini. Un lăutar aude și îi spune:
– Dă-mi un cîine și după două săptămîni îl fac bun de vînătoare.
– Bine, moșule…
Zis și făcut. Lăutarul îl bagă în tobă și-l ia pe la nunți, pe la petreceri, să se obișnuiască animalul cu bubuielile. După o săptămînă își ia omul cîinele înapoi și merge la vînat. Trage: poc, poc, poc!, la care cîinele:
– I-auzi una, i-auzi două, i-auzi patruzeci și nouă!
Lasă un răspuns