Pomenirea Sfinților Apostoli Vartolomeu și Barnaba
Sfîntul Vartolomeu a fost unul dintre cei 12 Apostoli, aleși de Mîntuitorul și trimiși de El, ca martori și mărturisitori ai faptelor și învățăturilor Lui, în lume. După primirea Duhului Sfînt, sorții au căzut asupra lui și asupra Apostolului Filip să meargă împreună în Siria și în Asia de Sus, ca să propăvăduiască Cuvîntul. Mai tîrziu, li s-a alăturat și fecioara Mariami, sora Sfîntului Apostol Filip. Toți trei au străbătut drumurile Libiei și Moesiei, binevestind Evanghelia lui Hristos. Ei s-au dus în Frigia și au propovăduit în cetatea Ierapole, cu toate că închinarea la idoli era în mare cinste. Gestul lor a atras mînia stăpînitorilor, care au hotărît să-i ucidă. L-au prins mai întîi pe Sfîntul Apostol Filip, care a murit în chinuri groaznice.
Sfîntul Vartolomeu și fecioara Mariami au scăpat ca prin minune. Fecioara a mers în țara Licaoniei, unde a murit pentru credință, iar Sfîntul Apostol Vartolomeu, învățînd în Arabia și Persia, a ajuns pînă în India. De acolo s-a întors în părțile Mării Negre.
În Armenia, a creștinat mulți oameni și pe însuși împăratul locului, Polimie. Însă păgînii au uneltit împotriva Sfîntului. L-au prins și l-au chinuit, apoi i-au tăiat capul în cetatea Albana din Armenia.
Sfîntul Apostol Barnaba a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Domnului, născut și crescut în insula Cipru, numele lui însemnînd „fiul mîngîierii”. A învățat împreună cu Sfîntul Pavel la școala lui Gamaliel, pe vremea cînd îl chema Iosif. Cînd a fost primit între cei 70, numele i s-a schimbat în Barnaba. A propovăduit Evanghelia împreună cu Pavel, însoțindu-l în Antiohia, în Cipru, în Frigia și la Sinodul Apostoloc de la Ierusalim. Sfîntul Barnaba și-a sfîrșit viața în slujba Evangheliei, fiind ucis cu pietre de păgîni, în insula Cipru, patria sa, în jurul anului 64. (C. Gh.)
Lasă un răspuns