• toată suflarea comunei Ghimeș a avut parte la sfîrșitul săptămînii trecute de trei zile de sărbătoare • români și maghiari au jucat și s-au distrat împreună și au ascultat, după pofta inimii, muzică românească și ungurească • „Așa o sărbătoare nu a mai fost la Ghimeș de prin ’40”, ne-a mărturisit Gheorghe Biliboc, un bărbat în vărstă de 74 de ani din Ghimeș
Cîrnăciori și mici la grătar, friptură la tavă, pahare aburinde de bere abia scoasă de la gheață, muzică pe alese, spectacole și ingenioase întreceri sportive. Cam de aceste lucruri au avut parte ghimeșenii în cele trei zile de sărbătoare dedicate comunei Ghimeș-Făget. „Abia am reușit aseară să o aduc pe fata noastră acasă. Dacă ar fi fost după ea, ar fi rămas pînă dimineața la dans”, ne-a mărturisit ieri Gherghe Biliboc, un localnic din Ghimeș. Om trecut de 70 de ani, Gheorghe Biliboc ne-a mai povestit că sînt mai bine de 50 de ani de cînd nu s-a mai distrat așa de strașnic. „Petreceri așa de faine s-au ținut în Ghimeș pînă prin ’40. Era pe atunci un director la căminul cultural vrednic și gospodar. Avea în spatele casei o grădină mare, unde chema în fiecare vară toată suflarea satului să vină să joace după pofta inimii, să bea și să mănînce pe săturate. Dacă nu putea el, se găsea atunci alcineva care să organizeze serbarea. A venit apoi războiul și petrecerile nu s-au mai ținut. Sărbătoarea de acum este prima la care am parte să mă duc și care seamănă cu ceea ce se organiza pe atunci în sat”, ne-a mai povestit Gherghe Biliboc.
Sărbătoarea a început încă de vineri dimineață, cînd ortodocșii din sat s-au dus la biserică să o cinstească pe Maica Domnului. „E sărbătoare mare astăzi. Ortodocșii cinstesc «Adormirea Maicii Domnului», iar catolicii sărbătoresc «Ridicarea cu trupul și sufletul la cer a Sfîntei Fecioare Maria». Și pentru unii, și pentru alții e sărbătoare la fel de mare. Știe Maica Dmnului și ungurește, și românește. Ne ascultă pe toți. Mare păcat că ne cam pierdem credința. La noi, la ortodocși, a fost puțină lume la biserică astăzi. Stai să vezi peste vreo oră-două cîtă lume o să se adune dincolo, la catolici, la biserica veche din cimitir. E hram la ei astăzi și în fiecare an se adună atîta norod, cît nu mai încape pe tot dealul. Ar veni și la noi, la ortodocși, mai multă lume la biserică, dacă preotul ar fi mai omenos”, vorbea ca pentru el moș Ion Agafiței.
Mai puțin de un sfert de oră ne-a trebuit ca să ne dăm seama că Ion Agafiței a avut dreptate. Șoseaua aflată la poalele dealului pe care se află biserica și cimitirul Kontomecz de la intrarea în localitatea Ghimeș arăta vineri, pe la ora 12.00, ca o imensă parcare de mașini. Zeci de autovehicole venite de prin toate colțurile județului, dar și din Iași, Harghita, Vrancea, București sau chiar din Ungaria, stăteau lipite una lîngă cealaltă. „Mergeți mai sus, în deal, după copaci”, ne îndrumă un bătrîn. După cîteva sute de metri de urcat printre mormintele din cimitir, frumos îngrijite, înconjurate de iarbă și flori, ajungem și la biserică. Adunați afară în curte, cîteva sute de oameni îmbrăcați de sărbătoare asistau la slujba oficiată în aer liber. Niciunul dintre enoriașii care participau la slujba religioasă nu îndrăznea să vorbească măcar în șoaptă că cineva din jur. „Biserica Kontomacz a fost construită în primul răbzboi mondial de ostașii din armata austro-ungară. În timpul războiului, biserica a folosit drept lăcaș de rugăciune pentru armată. După terminarea războiului, biserica a rămas a satului. De mai bine de 50 de ani, aici se vine în fiecare an în pelerinaj în ziua de 15 august, cînd este sărbătorit hramul bisericii. Mulți din cei care vin să asiste la sluba religioasă urcă mai apoi la ruinele cetății Rackotzy, acolo unde a fost, pînă a unire, granița cu Imperiul Austro-ungar”, ne-a povestit profesorul Ion Biloboc, director la Școala din Tărhăuși.
Românii și maghiarii s-au distrat fără să țină seama de apartenența etnică
În jurul orei 14.00, ulițele satului au început să se umple de lume. Îmbrăcați în straie de sărbătoare, oamenii se grăbeau să ajungă la stadion, acolo unde aveau să se țină toate spectacolele și întrecerile sportive. Un adevărat convoi cobora către sat dinspre cimitirul Kontomacz. Puțini au fost cei care au regretat că au venit la stadion direct de la slujbă fără să se ducă să mănînce mai întîi. La standurile din fața scenei se puteau găsi tot felul de bunătăți, iar cine avea poftă să bea o bere rece o putea savura în voie, la umbră. Îmbrăcați în costume populare, copiii de la școlile din comună s-au străduit preț de mai bine de un ceas să le arate părinților lor cum știu ei să cînte și să danseze. Și le-au arătat. Puțini au fost cei care au rezistat fără să își miște măcar pe loc picioarele în ritmul muzicii. Nici bătrînii nu s-au lăsat mai prejos. Au cîntat cu foc toate sîrbele și horele pe care le știau încă din tinerețe, așa că petrecerea s-a întîins pînă tîrziu, spre seară.
Sîmbătă, în cea de a doua zi a manifestărilor, a fost rîndul tinerilor să se simtă în largul lor. Au jucat fotbal, s-au întrecut la jocuri sportive, au ascultat muzică, iar pînă duminică dimineață nu s-au lăsat duși de la bal. Ieri, în ultima zi a manifestărilor, toată suflarea Ghimeșului avea să regrete că sărbătoarea comunei a ținut doar trei zile. „Cele mai interesante vor fi întrecerile sportive. Vom da un premiu pentru cine va ști să plimbe cel mai bine vaca de funie și vom face cadou un purcel celui care va reuși să îl prindă după ce i se va da drumul pe terenul de fotbal din comună”, ne-a povestit primarul Dumitru Balcan. La închiderea ediției, ingenioasele concursuri erau în plină desfășurare, așa că abia mîine vom putea să îi aflăm pe cai care au reușit să alerge cel mai iute după purecel sau să se plimbe, mîndru prin fața oamenilor din sat, cu vaca legată de funie după el.
„Cei care aruncă la Ghimeș ideea naționalismului nu sînt de prim partea locului”
Cu cîteva săptămîni înainte de organizarea „Zilelor comunei Ghimeș” se zvonea că vor veni la această manifestare mulți
cetățeni din Ungaria și că spiritele naționaliste vor putea fi ținute cu greu sub control. Nimic din tot ceea ce s-a întîmplat în aceste zile la Ghimeș nu a stricat buna rînduială a lucrurilor. „Oamenii de prin partea locului se înțeleg bine unii cu alții. Multe dintre familiile din zonă sînt mixte. E greu de crezut că te poți întoarce împotriva neamului tău. Toți cei care aruncă la Ghimeș ideea naționalismului nu sînt de prim partea locului. De cele mai multe ori, aceste agitații au nuanțe politice și apar cam o dată la patru ani, în preajma alegerilor”, ne-a lămurit profesorul Ion Biliboc. Una peste alta, spusele primarului Dumitru Blacan cu cîteva zile dinainte de începerea manifestărilor s-au confirmat. Au fost trei zile în care toată lumea a mîncat mici, a băut bere și s-a simțit bine. Fără patimi etnice inutile, care par alimentate mai degrabă de politicieni decît de oameni. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns