Dan POPA
Iarnă, frig, organisme slăbite, lipsă de vitamine, de hrană de calitate, plus un an în care statisticile spun că e probabil să urmeze o strașnică epidemie de gripă. Radioul transmite invitații cetățenilor să se vaccineze antigripal. Doctorii intervievați explică și recomandă. În paralel mediicii de instituție colecționează fișe despre condițile de muncă ale personalului, riscurile profesionale la care au fost supuși etc. Se pune deci întrebarea, în condițiile în care medicii de instituții fac colectă de hîrțoage, iar populația o duce de pe o zi pe alta va urma o epidemie de gripă sau campania mediatică va reuși, iar majoritatea cetățenilor, vaccinîndu-se, va reduce riscul răspîndirii gripei, al epidemiei ?
Ne-am obișnuit cu sondajele de opinii, fie că le fac instituții acreditate, fie colegii ziariști. În mod normal, întrebarea „Veți cumpăra un vaccin antigripal în iarna aceasta?” ar merita pusă
băcăuanilor. Dar răspunsul poate fi găsit și altfel.
Mintea umană a fost studiată bine în ultimul secol de savanți, atît sub aspectul construcțiiei suportului său fizic, creierul, cît și sub aspectele funcționării sale. Adevărate șabloane de funcționare ale ei cărora le sîntem tuturor pradă (exact ca roboții lui Isaac Asimov, care ascultau de trei legi), sînt cunoscute și studiate. Ba chiar aplicate, inclusiv pe scena propagandei politice.
Vă amintiți de legile roboților lui Asimov? (De fapt, paginile SF scrise de el în ciclul Roboților sînt pagini despre oameni, ba chiar despre manipularea oamenilor într-o societate care le oferă doar o anume cunoaștere, făcîndu-i asemenea robotului pierdut să reacționeze în anumite feluri. La roboți legile erau: 1) Salvarea
omului: robotul nu are voie să permită prin intervenție sau neintervenție ca unui om să i se facă un rău sau să rămână în pericol. 2) Obediența: robotul trebuie să asculte ordinele omului cu excepția cazurilor prevăzute de legea numărul unu. 3) Autoconservarea: un robot trebuie să se autoprotejeze de eventualele riscuri de a fi distrus sau avariat, cu excepția ocaziilor prevăzute de legile unu și doi.
Interesant este, iar faptul nu mai e science fiction, ci știință veritabilă, că și noi oamenii urmăm aproape robotic un set de asemenea legi. Sînt cinci la număr, exprimă ordinea în care omul își satisface trebuințele și împreună cu regula care afirmă cum
intră ele în funcțiune formează „turnul sau piramida trebuințelor”. I se mai spune și „piramida nevoilor umane”. Termenii au apărut în lucrarea lui A.H. Maslow, „Hierarchy of the Prepotency of Human Needs” .
Abraham Harold Maslow (n. 1908, d.1970) a fost Șeful departamentului de psihologie la Brandeis University din Statele Unite, din 1951 pînă în 1969 fiind astăzi un autor dintre clasicii domeniului său.
Ideea lui Maslow a fost să așeze trebuințele umane într-o piramidă de legi, observînd că nevoile de pe un nivel superior se manifestă abia atunci cînd nevoile nivelurilor inferioare sînt satisfăcute în mare parte. Iată cele cinci nivele (legi). Începem din vîrf și vă
rog chiar să desenați piramida, pentru a o vedea.
5) Nivelul de sus, al autodepășirii, al evoluției. Omul ajuns la acest nivel dorește să se afirme, să se dezvolte. Notă: Deja în unele state se discută despre acest drept al omului, dreptul la autoafirmare, ca
drept fundamental. Presupune să fie satisfăcute în mare parte cerințele nivelurilor celorlalte (4, 3, 2, 1).
Iată-le:
4) Nivelul cerințelor eului: putere, prețuire, recunoașterea meritelor. Aș include aici și dorința de putere politică. Ajung să fie satisfăcute aceste dorințe, iar omul să fie interesat și pornit spre satisfacerea lor abia cînd nevoile nivelelor 3, 2, 1 sînt satisfăcute total sau în mare parte. Vă este clar de ce nu sînt românii interesați de viața politică? (V-am spus și secretul acesta!) Citiți mai departe ce
le-ar trebui:
3) Nivelul cerințelor sociale. A fi acceptat într-un grup, a fi membru recunoscut al comunității. Sau de ce nu, mai prozaic, a merge cu grupul sau gașca din care faci parte la o petrecere sau la un restaurant ori a fi prezent, activ și recunoscut la întîlnirile
asociației de locatari. (Ați înțeles acum de ce oamenii nu mai sînt așa sociabili, iar copii nesocializați sînt mai răspîndiți?). Iată ce le
lipsește :
2) Nivelul securității, protecției, afecțiunii. Fie că e vorba de dragostea mamei pentru copil și de grija ei de a răspunde nevoilor acestuia (și cîte mame sînt azi prea ocupate cu serviciul), fie că e vorba de asigurarea medicamentelor gratuite pentru pensionari
sau de certitudinea pe care ți-o dau banii depuși la bancă ori casa neipotecată care să-ți aparțină (ori măcar o locuință asigurată) fie că e vorba de asigurarea de accidente sau de un loc de muncă sigur,
ori de o meserie bine plătită sau o afacere proprie oamenii au nevoi de afecțiune și de securitate.
Societățile de asigurări fac bani buni vânzînd chiar satisfacerea unora dintre acestor nevoi fundamentale – v-ați dat seama? Dar și lor le merge prost în România, nu le cresc afacerile cu rata dorită. De ce? Pentru că trebuie satisfăcute nevoile de nivel unu:
1) Trebuințele de bază: Hrana, un regim de viață corect, neepuizant, un loc de odihnă. (Inclusiv o casă la care întreținerea e accesibilă ca preț).
Sînt clare acum cîteva lucruri:
a) În lipsa satisfacerii nevoilor de pe treapta numărul unu – și gîndiți-vă cîți români se hrănesc pe sponci, au uitat gustul cărnii, iau ranitidină ca să nu le mai fie foame, ori muncesc pe rupte pentru mai nimic – nevoile de pe treapta a doua, securitate, inclusiv vaccinarea antigripală vor fi neinteresante pentru ei. N-o să le pese, nu se vor vaccina, își vor folosi banii pentru alte nevoi (cele de pe nivelul unu) iar în ianuarie vom avea foarte probabil o epidemie de gripă, dacă nu se schimbă ceva pînă atunci.
b) În originala democrație românească a săracilor majoritari accesul la viața politică și interesul pentru viața politică este minimal. Iar viața politică este lăsată automat bogătașilor, lorzilor, „baronilor”, așa cum era în Anglia medievală, prin însăși legea care stipulează salariul minim pe economie. Democrația este nefuncțională. E clar că pentru a ajunge la cerințele de nivel 4, printre care
și interesul omului pentru viața politică, democratică, trebuie ca majoritatea să aibă îndeplinite nevoile nivelelor 1, 2, 3. Se impun deci ca veritabile baze necesare (nu suficiente) ale democrației, cîteva din cuceririle epocii Ceaușescu: o locuință pentru fiecare, un loc de muncă asigurat, un venit mediu decent. Și ca o primă măsură pentru înlăturarea non-democrației pesediste: creșterea urgentă a salariului minim pe economie și a salariilor în sectorul bugetar majoritar, orice-ar spune organismele financiare internaționale.
Votez pe cei care vor face aceasta! Dumneavoastră nu?
Lasă un răspuns