EDITORIAL Năravuri decisive

ȘTEFAN RADU

Ca de obicei la început de an, puzderie de politicieni și analiști celebri se înghesuie să ne avertizeze că „urmează o perioadă decisivă”. Chiar și pe vremea „celui prea degrabă împușcat”, mesajul de Anul Nou era împănat cu fraze mobilizatoare, locuri comune care s-au înșurubat – iată – și în mințile celor care astăzi se agită pentru destinele noastre. Semnele și sondajele începutului de an demonstrează că românii (mai mult chiar decît România!) surprind comunitatea internațională prin felul lor de a percepe lumea. Chiar dacă nu există siguranța zilei de mîine, chiar dacă prețurile la bunurile de larg consum și la utilități au luat-o razna încă din prima zi a lui 2004, noi sîntem optimiștii mapamondului! Înainte de sărbători, un german cu afaceri prin România îmi mărturisea că, în ultimele trei decenii, vestul Europei nu a trecut printr-o criză mai profundă decît acum: falimente spectaculoase, arestări la Parmalat, stagnarea investițiilor, furtuni incontrolabile la burse, modificarea structurii pieții muncii, cotă înaltă a emigrației, dispute politice conflictuale pe marginea Constituției UE – iată doar cîteva dintre auspiciile sub care debutează 2004. Cu toate acestea, românii sînt convinși că se va prăvăli prosperitatea peste țară, că în lume va fi pace și că tot ce nu am făcut, în ultimii 14 ani, la noi în curte va fi posibil acum…

„Perioada decisivă” – eternă precum tranziția – nu este chiar o invenție a celor care vorbesc în șabloane. Peste cîteva luni vom primi botezul final ca membri ai NATO, iar următoarele 18 luni vor dovedi dacă avem snaga necesară pentru a ne alinia standardelor Uniunii Europene. Între timp, vom face naveta la secțiile de votare pentru a alege noua echipă care să gestioneze orașul, județul, țara. Ieri dimineață, într-o emisiune televizată, președintele Consiliului Județean, domnul Neculai Lupu, atrăgea atenția că, fără prezența la urne, democrația își pierde conținutul. Trebuie să-ți asumi responsabilitatea de a alege pentru ca mai apoi să poți cere socoteală celor care au ajuns la împărțirea ciolanului. De asemenea nu trebuie uitat un vechi proverb: „Nu tot ce zboară se mănîncă!”… Discursurile din următoarele campanii electorale vor fi pline de promisiuni, însă resursele pentru ca ele să devină realitate sînt minime. În anii din urmă am învățat – cred – că marii jefuitori ai economiei naționale, cioflingarii ajunși peste noapte miliardari și-au făcut mendrele cu voia noastră, a celor care i-am votat amețiți (și) de vorbele lor frumoase.

Optimismul ciudat al românilor poate fi explicat și de atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă care sînt stropite din belșug cu zaibăr (interzis de noile norme europene). Chermeza națională ce se anunță pentru 2004 – festivitățile dedicate lui Ștefan Cel Mare, serbările electorale, pomenile pentru sindicate – sper să nu-i buimăcească de tot pe români. Integrarea europeană înseamnă – în primul rînd – multă muncă eficientă, mai puține zile libere, respectul proprietății și al valorilor reale. Apropo de zile libere: anul este bisect (deci este loc de mai multă muncă), iar Crăciunul și Anul Nou cad sîmbăta și duminica! Adio concediu de zece zile (și ceva pe deasupra)! Numai că inventivitatea (ca și optimismul) românilor poate surprinde încă o dată: vom face din sîmbătă joi, iar duminica va cădea într-o marți! Că doar de aia noi nu rezolvăm, ci ne descurcăm!

Să ne fie de bine, la anul și la mulți ani!