• programul guvernamental de recorelare a pensiilor s-a dovedit încă o păcăleală pentru pensonari • chiar dacă pensiile au crescut pe alocuri, niciodată nu se va putea ajunge la echitatea pensiilor, așa cum s-a promis • zeci de pensionari băcăuani sînt nemulțumiți de pensiile de mizerie
Simion Strugaru a muncit o viață întreagă ca mecanic agricol. El a venit din Plopana la Casa Județeană de Pensii (CJP) din Bacău să întrebe de ce pensia lui este mai mică decît a altor colegi care au lucrat cot la cot cu el. „Am muncit 45 de ani ca tractorist. M-am pensionat în 1997 și atunci mi-au dat o pensie de 400.000 de lei. Mi-au recorelat-o și indexat-o și acum am trei milioane de lei. Dar colegii mei, care au intrat odată cu mine în muncă, am avut aceeași treabă de făcut și aceeași tarla de arat, au mult mai mult ca mine. Eu am intrat la CAP odată cu Vasile Roșu. Amîndoi am fost tractoriști și am făcut aceeași muncă. El s-a pensionat după un an și ceva și acum are pensia de aproape patru milioane. Unde e dreptatea? De ce oameni cu aceeași vechime în muncă și aceleași condiții au pensii diferite? În plus, am mai efectuat și ore suplimentare și tot degeaba”, spune, nemulțumit, pensionarul. Întrebarea lui a primit răspuns negativ de la CJP Bacău. Pensia nu poate fi mărită decît prin recorelări și indexări, iar la stabilirea cuantumului pensiei au fost luate în calcul mai multe criterii. Programul de recorelare a pensiilor se va încheia anul acesta. Asta nu va însemna, însă, că, așa cum au anunțat guvernanții cînd au demarat procesul de mărire a pensiilor planificat, de anul viitor, va fi echitate între pensionari.
Legi pompieristice, fără efect
Discrepanțele s-au menținut și chiar au crescut. Oameni cu aceeași calificare și încadrare în muncă au obținut pensii diferite, în funcție de anul pensionării. Bătrînii care au prins ultimii cinci ani de salarii comuniste s-au ales cu pensii de mizerie față de cei care au solicitat ieșirea la pensie în vreme de tranziție. Schimbările dese legislative nu au făcut decît să adîncească inegalitățile dintre pensionari care, în timpul activității, au avut aceeași calificare și încadrare. Pentru a se pune capăt acestor inegalități și pentru a se creea un sistem de pensii echitabil, în 2002, Guvernul a dat undă verde unui program de recorelare a pensiilor. Dar socoteala de pe hîrtie nu s-a potrivit deloc cu cea reală. Mecanismul recorelării a fost gîndit ca multe alte legi, pompieristic. Celor cu punctaj mic s-a hotărît să li se dea, celor cu punctaj mare s-a hotărît să li se ia, astfel încît toată lumea să aibă pensii echitabile.
Recorelarea se acordă pe etape. Pînă în prezent, au fost cinci tranșe de recorelare, iar ultima se pare că va fi la finele verii acestui an. „Recorelările se dau de două ori pe an: odată la început de an și apoi în luna iulie. În urma acestora nu putem spune că nu s-au înregistrat efecte semnificative pentru că pensiile au crescut. Oamenii au obținut bani în plus pe cuponul de pensie, dar echitatea pensiilor nu se va atinge oricît s-ar strădui cei de la București. Important este că pensionarii au avut, în medie, o creștere a pensiilor după recorelare cu maxim 450.000 de lei pe an. În această sumă intră însă și cele patru indexări acordate trimestrial”, ne-a declarat Iulia Radu, director executiv adjunct la CJP Bacău.
De recorelare nu au beneficiat toți pensionarii. De ea s-au bucurat cei care au ieșit la pensie pînă la 31 decembrie 1998, pensionarii după această dată sărind din schemă pentru că s-a considerat că ei au pensii mari. Efectul creșterii pensiilor a fost pompieristic. În urma recorelării, veniturile bătrînilor care și-au deschis dreptul la pensie pîna la finele anului 1998 au ajuns să fie mai mari decît al celor pensionați după această dată cu cîteva sute de mii de lei bune, dar și mai mici. „Prin recorelare, multe pensii au depășit suma de 2,5 sau trei milioane de lei. Chiar dacă oamenii sînt nemulțumiți, nu pot exista însă două pensii egale. Este imposibil pentru că la stabilirea pensiilor se iau în calcul data nașterii, vechimea în muncă, salariul primit, baza de calcul. Chiar un o sută de lei în plus la salariu a putut schimba valoarea pensiei, chiar dacă oamenii au muncit umăr la umăr, în aceeași meserie, în aceeași unitate”, mai spune Iulia Radu.
În fața acestor nedreptăți și a speranței că pensiile vor fi echitabile după recorelare, zeci de bătrîni își arată nemulțumirea pe față. Lunar, peste 80 de pensionari fac adrese către CJP Bacău prin care solicită recalcularea pensiilor, nemulțumiți fiind de cuantumul mic al acestora. Dintre acestea, dacă sînt șase sau șapte persoane care obțin mai mulți bani pe cuponul de pensie următor. „În cazul lor nu e vorba de o greșeală cînd s-a stabilit valoarea pensiei. Aceste persoane nu au beneficita de primele recorelări, acordate în afara programului stabilit de Guvern, pentru că s-au pensionat după 1997. Atunci s-a considerat că nu intră la recorelare, dar s-a văzut apoi că baza de calcul a pensiei era stabilită pînă la 1.04.1992 și atunci trebuiau să primească și ei bani în plus. În această situație sînt multe persoane care au solicitat dreptul la pensie după ce au întrerupt activitatea mai mulți ani și nu s-au pensionat din cîmpul muncii”, a precizat directorul executiv adjunct de la Casa de Pensii. Așa că sistemul de recorelare atît de așteptat de bătrîni care sperau la pensii mari s-a dovedit o nouă cacealma. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Lasă un răspuns