– Alaiul datinilor si obiceiuri din patru judete ale Moldovei a strabatut Bacaul in a treia zi de Craciun – Cea din 2009 este cea de-a 44-a editie a Alaiului organizata in judetul Bacau – Din lipsa banilor pentru transport, au absentat grupurile de obiceiuri din Vultureni, Secuieni, Letea Veche – Traditiile sint „imbunatatite” an de an cu poze cu femei goale, blugi si cizme de cauciuc
Imagine de poveste in a treia zi de Craciun in centrul Bacaului. Sub fulgi moi de nea care curgeau din cer, salba de obiceiuri de iarna a patru judete din Moldova a stralucit sonor sub ochii bacauanilor, care au vibrat vrajiti ca si cum in notele sufletului lor sint fixate aceste sunete magice ale zurgalailor si tobelor, ale dansului Caprelor si Caiutilor sau ale vocilor de fete si baieti strigind ritmuri din popor. Pe fundalul alb al zapezii, margele si paietele colorate cusute pe coifuri, arame si fuste, covoarele taranesti aruncate pe spinarile caprelor sau pe acordeoane pentru a fi ferite de umezeala, pamintiul blanurilor de urs, aprins de rosul viu al canafilor de la urechile fiarelor, poeme de culoare ale traditiilor de mii de ani. Ninsoarea catifelata cadea peste crestetele dansatorilor si privitorilor in timp ce duruitul alaiului se rostogolea zgomotos spre centrul orasului ca bucati de timp peste primele amintiri ale batrinilor ce priveau alaiul cu ochi de copii. In timpul rece care ne impresoara in an de criza, emotia si caldura Sarbatorilor de iarna s-a simtit parca cel mai adevarat in acest spectacol al traditiilor si obiceiurilor. S-au adunat in Bacau grupuri de obiceiuri din patru judete ale Moldovei: „Valaretul” din Todiresti (Vaslui), „Cerbul” de la Cucuteni (Iasi), Caiutii de la Cordareni (Botosani), Cerbul de la Corlata (Suceava), Jienii de la Odobesti sau formatii din judet, printre care celebri Ursi din Darmanesti, Dofteana si Comanesti sau alte grupuri din Beresti – Tazlau, Zemes, Plopana, Lipova, Balcani, Livezi, Buhoci.
Povestea unei traditii pe cale de disparitie
Prima editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarna a avut loc in urma cu 44 de ani la Slanic Moldova. Din ’90, Alaiul este organizat in Bacau, de Ansamblul Folcloric „Busuiocul”, impreuna cu Consiliul Judetean si Primaria municipiului Bacau. „In 1990 am avut foarte multe formatii din judet, a fost o editie organizata cu Televiziunea Româna si doamna Marioara Murarescu. Cred ca erau 30 de formatii. De atunci si pina acum au ramas jumatate. Au renuntat, din dezinteres sau din cauze materiale. Daca la tara camin cultural nu mai exista, nu mai exista posibilitati de a se pregati, nu mai exista un lider care sa se ocupe de asemenea traditii, de obiceiurile care erau. O saptamina intreaga dura numai pregatirea recuzitei. In fiecare seara se finaliza cu balul obiceiului respectiv, Balul cailor, Balul Capritelor iar pe Valea Muntelui era Scoala Ursului. Au mai ramas putini tineri in sat, au plecat in directii diferite inclusiv peste granita si nu te poti astepta decit la a pierderea obiceiului din sat. Eu cred ca la anul, daca ajungem sa mai traim, o sa fie si mai greu”, a declarat Petre Vlase, directorul Ansambl;ului „Busuiocul”. Editia de anul acesta a avut deja de suferit din cauza crizei financiare. Din lipsa banilor pentru transport, au lipsit din Alai grupurile de obiceiuri din Vultureni, Secuieni, Letea Veche. Daca in anii anteriori, formatiile primeau de la organizatori pina la 4000 de lei, anul acesta, in functie de numarul membrilor, de distanta de la care au venit si de valoarea obiceiului participantii la Alai au primit intre 500 si o mie de lei.
„Cerbul de la Cucuteni”, o traditie de mii de ani
Oamenii din Cucuteni, Iasi, nu au lasat, insa, nici lipsa banilor si nici alte piedici sa faca sa dispara o traditie de mii de ani „Cerbul de la Cucuteni”, un obicei cu 40 de membri si 12 instrumentisti, cu virste intre 16 si 40 de ani, care ofera inainte de toate un spectacol al costumelor. „E mostenit de la parinti, de la bunici. E un obicei vechi de mii de ani, care simbolizeaza viata si moartea. Este destul de dificil, finaciar, de pastrat o astfel de traditie dar locuitorii comunei o au in singe”, au spus Marinel Tomulesei, seful formatiei „Cerbul”.
„Caprele pe prajini” – obicei unic din Todiresti
O traditie veche de sute de ani este si „Valaretul” pastrata de Caminul cultural din Todiresti Vaslui, o asociere de obiceiuri, care presupun prezenta a aproximativ 60 de membri. Punctul de atractie al jocului sint „Caprele pe prajini”. „Caprele cred ca au patru metri inaltime si cite 25 de kilograme numai costumul. Mai avem jocul mastilor, cu acesti flacai invesmintati in sube de oaie, dansul arapilor, al ursilor. Participam la multe festivaluri folclorice iar anul acesta am obtinut Marele Premiu, la Festivalul „Datini si obiceiuri de iarna” din Vaslui. Se preocupa de pastrarea acestei traditii Gheorghe Onofrei, de la Caminul Cultural”, a spus Neculai Istrate, primarul comunei Todiresti, prezent si el in Alaiul din Bacau.
Mai putina lina, mai multa hirtie
Printre micile opere de arta – coifurile cusute cu margele si paiete, costumele traditionale românesti, covoarele de lina, ii si blanuri – in acest spectacol al culorilor isi fac usor loc, an de an si inventii care denatureaza traditia. Pe chipurile dansatorilor apar masti de Halloween, pe capetele lor palarii de carton tapetate cu fotografii din reviste pentru adulti, itarii sint inlocuiti tot mai des cu blugii iar opincile cu gumari. „Unde exista traditie se pastreaza. Mai incearca in unele locuri sa revigoreze un asemenea obicei dar neavind specialistul care sa confectioneze vestimentatia, sa respecte niste lucruri, apare foarte multa hirtie, foarte mult cauciuc. A disparut lina, au disparut textilele. Atunci, pe vremuri, costumele se faceau din lucruri adevararate. In saptamina de pregatire se verificau fel de fel de scoarte, de covoare, blanuri frumoase. Acum se apeleaza la tot felul de improvizatii, pelerine, vederi, de prin anumite reviste. E mai greu acum”, admite Petre Vlase. (Laura HUIBAN)
Lasă un răspuns