Dan POPA
„Citește și dă mai departe!”. Așa erau marcate manifestele subversive în anii „luptei comuniștilor în ilegalitate”. Scenariul vă este cunoscut. Ceea ce s-a dovedit, însă, o surpriză colosală pentru mine a fost să descopăr acest scenariu, puțin modificat, în… America. În America de azi, nu în cea post-belică, unde se știe că au fost judecate, într-un proces celebru, pentru simpatii filo-sovietice, destule personalități.
În aceste zile America e în campanie electorală. Fie că te cheamă E. Kennedy și ești simplu senator, ori te numești G.W. Bush și ești președintele Statelor Unite, imaginea publică devine ceva ce te interesează tot mai mult. Și orice mijloace de propagandă sînt binevenite. Inclusiv scrisorica de la om la om care, iată, a căpătat o nouă tinerețe. Iar dacă te numești G.Bush și știi că America e în deficit și bugete ca ale agriculturii și mediului sînt serios reduse, numai legarea numelui de un succes peste hotare te poate salva.
Așa că americanul de rînd poate încă găsi în „mailbox”-ul său (cutie poștală) un mesaj de la un prieten binevoitor, cu următorul conținut, intitulat chiar Saddam’s Song și terminat cu invitația de a-l trimite mai departe.Titlul său ar fi, pe românește, Cîntecul lui Saddam. Din acest cîntec vă oferim un fragment în traducere liberă: „Saddam, trupe îți invadează orașul / Îți spun, Saddam, intră-n pămînt / Îți spun, Saddam, îți vom bombarda orașul, / Și-ai să fii nefericit curînd!”. În continuare i se spune lui Saddam că nu există nici un loc unde să fugă și nici nu se va putea ascunde în gaura sa, aluzie, zicem noi, la buncărele existente în Bagdad. Alte asigurări i se mai dau: Fi sigur, spune cîntecul, „…că noi vom găsi / Multele arme pe care încerci să le ascunzi.” Refrenul începe cu repetarea versului: „It’s time to pay and face the USA…” ( „E timpul să plătești și să dai piept cu SUA”) și continuă pe același ton. În strofa următoare președintele Bush se adresează explicit lui Saddam spunîndu-i că va deveni istorie. Și așa mai departe…
Dar, pentru ca impactul să fie maxim, cîntecelul este însoțit și de imagini, realizate cu o modernă tehnologie digitală. Imagini în care apare un G.Bush echipat cu blugi, cămașă muncitorească în carouri (probabil în spiritul înfrățirii cu muncitorii…) și cască de protecție. Un adevărat „ouvrier” american modern. Lui îi este contrapus un Sadddam minuscul, care fuge înspăimîntat de bombele care cad.
Între timp presa a dezvăluit, iar oficialitățile au confirmat falsitatea și exagerările rapoartelor despre armamentul de distrugere în masă al Irak-ului, ceea ce a dus la declanșarea unor anchete pe ambele maluri ale Atlanticului. Dar peste toate se înalță, victorios, Sadddam’s Song, un veritabil Bush’s Song, transmis încă de doritori de la om la om. Și de la calculator la calculator, deoarece adresa unde găsiți cîntecelul se poate transmite mai departe cu o singură apăsare pe buton. Nu cumva l-ați primit și dumneavoastră?
Lasă un răspuns