Cazul lui ioan prelipceanu, din bacău, aflat într-o situație fără ieșire din cauza unei erori judiciare, a intrat ieri în atenția Primăriei Bacău. „Am fost în audiență la viceprimarul Laurian Lucaș, care mi-a promis că, împreună cu secretarul municipiului, Dumitru Popa, vor căuta o modalitate legală de a mă ajuta. După măgăriile care s-au petrecut la Curtea de Apel Bacău și care mi-au schimbat existența, încă mai sper că ceva poate fi schimbat”, ne-a declarat ioan prelipceanu. Reamintim că Ioan Prelipceanu a locuit cu chirie într-o casă de pe strada Măgura Cașin, care a fost expropiată, în urma unui decret din 1962. În 1996, după apariția Legii 112, de retrocedare a imobilelor naționalizate, cum casa nu a fost revendicată, Primăria Bacău a vîndut-o lui ioan prelipceanu. Odată cu apariția Legii 10, urmașii fostului proprietar au solicitat instanțelor să anuleze contractul de vînzare-cumpărare și să-i restituie casa. Tribunalul Bacău a socotit solicitarea ca nefiind fondată legal, în schim judecătorii de la Curtea de Apel au interpretat altfel legile și au dispus scoaterea lui Ioan Prelipceanu din imobil. Săptămîna trecută, deși proprietar cu acte în regulă, Ioan Prelipceanu s-a trezit cu o somație din partea executorului judecătoresc de a părăsi casa. Omul intenționează să se adreseze procurorului general al României, pentru a solicita recurs în anulare, dar și instanțelor internaționale de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). (Nicoleta BICHESCU)
Cazul Prelipceanu a intrat în atenția Primăriei Bacău
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.