• victimele criminalității informatice se pot plînge la „www.eFrauda.ro”
Victimile criminalității informatice se pot plînge acum oficial pe Internet despre ce au pățit. Site-ul, ce poate fi accesat la adresa „www.efrauda.ro”, permite fiecărui cetățean să sesizeze on line acțiunile cu caracter aparent nelegal de care a luat cunoștință sau fraudele electronice cărora le-a căzut victimă. Anul trecut, serviciile specializate din România au cercetat peste 200 de infracțiuni de natură informatică, din care 50% licitații electronice frauduloase, 30% bunuri comandate on line fraudulos, 10% privind accesul neautorizat în diferite sisteme informatice, iar 10% constînd în scrisori nigeriene, transmiterea de viruși, pornografie infantilă, folosirea de identități false. „eFrauda” va permite oricărei persoane, indiferent unde locuiește, să raporteze acțiunile cu caracter aparent nelegal provenite din România. Astfel, posibilele fraude vor fi raportate în timp real, nu în 3-4 săptămîni, cît era durata medie înainte de lansarea acestui portal. „www.eFrauda.ro” oferă spațiu electronic pentru completarea asistată a formularelor, care conțin elemente de identificare ale depunătorului și o scurtă descriere a actelor sesizate. Odată completat și transmis, conținutul formularelor devine confidențial, el neputînd fi accesat decît de autoritățile carora le este destinat.
E-mail-uri otrăvite din Nigeria
Una dintre formele de fraudă le apare utilizatorilor de Internet sub forma unor e-mail-uri „otrăvite”, așa-numitele „scrisori nigeriene”, deși acestea pot să provină din alte țări. Africa de Sud este statul din care sosesc, în ultimul timp, cele mai multe e-mail-uri otrăvite. Așa-numita „scrisoare nigeriană” este de fapt o fraudă fiscală. „Nigerian letter scam” este cunoscută și sub denumirea de „419 scam”, deoarece infracțiunea este prezentată în secțiunea 419 din Codul Penal Nigerian. Planul este pus la punct de un delincvent, de obicei un membru al unui cartel criminal, care urmărește obținerea de bani sau bunuri materiale de la o companie sau reprezentant al acesteia, prin înșelăciune. Scrisorile sînt, de fapt, mesaje electronice ai căror expeditori sînt infractori ce urmăresc obținerea, prin înșelăciune, a unor sume de bani sau bunuri materiale de la o companie sau un reprezentant al
acesteia. Scrisorile de acest tip, care pot avea și alte scenarii, au în
comun un algoritm după care se desfășoară înșelăciunea.
Potențiala victimă primește o „urgentă propunere de afaceri” de
„strictă confidențialitate” din partea unui pretins funcționar de stat
sau om de afaceri nigerian. Expeditorul pretinde că a obținut recent
produse petroliere, un transport de mărfuri sau alte bunuri, ori a fost
numit beneficiar al continuării afacerii de către proprietarul real și are nevoie de un partener străin să îl ajute la spălarea banilor. Motivînd că guvernul nigerian, din cauza situației financiare, îi interzice deschiderea unui cont bancar în străinătate, expeditorul îi va cere potențialei victime permisiunea să depună o sumă de bani, de obicei între 25 și 50 de milioane de dolari, în contul personal al
acesteia. Pentru ajutorul acordat, victimei îi sînt promise 15-30 de
procente din suma totală, care se află depusă la Banca Centrală a
Nigeriei, în așteptarea transferului. La încheierea tranzacției,
potențialei victime i se va cere să transmită „demnitarului” nigerian
numele și adresa băncii, numărul de telefon și adresa, numele
beneficiarului și, bineînțeles, numărul contului bancar. Expeditorul
promite că va trimite banii în cel mult 10-15 zile lucrătoare. Sub
diverse pretexte, pentru „buna derulare” a tranzacției, victimei îi
sînt solicitate diverse sume de bani, de ordinul miilor de dolari
(aparent nesemnificative față de valoarea tranzacției și a
comisionului promis) pentru deschiderea unui cont, mituirea unui
funcționar etc. În final, nu se face nici o tranzacție, nu este
transferat nici un comision în contul bancar, iar sumele care sînt
pretinse drept contribuție pentru derularea operațiunii nu vor fi
returnate. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns