Gara Bacău este un mister, mai ales pentru călătorii care vin pentru prima dată în urbea lui Bacovia dinspre București. Și asta pentru simplul fapt că nicăieri nu scrie în ce oraș au ajuns. Odată, pe peretele lateral al gării, cum vii dinspre Adjud, era o tăblie pe care scria „Bacău”. Poziția mai puțin inspirată și dimensiunile nu foarte mari făceau ca aceasta să fie mai greu de dibuit, mai ales din mersul trenului, dar era, totuși, un indiciu. Acum, aici au mai rămas doar neoanele care, pe timpul nopții, luminau numele orașului. Mai mult, nici pe fațada principală a gării nu există nici o inscripție care să „spună” călătorului că a ajuns la Bacău, deși, în partea de sus a clădirii, se poate observa o porțiune parcă special făcută pentru a „primi” cinci litere care să formeze cuvîntul „Bacău”. Acestea nu au fost montate însă, niciodată. Deși pare fără importanță, problema poate crea serioase neplăceri. „Sînt pentru prima dată în Bacău și, efectiv, era să rămîn în tren, pentru că nu știam unde să cobor. Cînd am ajuns în gară, a trebuit să întreb alți călători din tren pentru a mă convinge că, într-adevăr, am ajuns la Bacău”, ne-a mărturisit un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe venit, sîmbătă, la Bacău. Denumirea orașului de care aparține gara poate fi văzută, totuși, pe celălalt perete lateral al clădirii, adică la intrare dinspre Roman. Sau, dacă nu veți fi mulțumiți de aceasta, puțeți afla că vă ați ajuns în Bacău dacă ieșiți din gară și vă uitați în zona centrală a clădirii. (Eduard CUCU)
Gara Bacău, un loc în care călătorii nu știu unde au ajuns
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.