• elevii Liceului de Artă din Bacău descoperă tainele muzicii pe instrumente care ar fi trebuit casate de zeci de ani • cele mai multe instrumente muzicale au intrat în dotarea școlii în urmă cu mai bine de 75 de ani • ca să-i poată învăta pe elevi, profesorii au devenit experți și cîrpesc aproape zilnic pianinele, tobele, tubele și trompetele • cu toate acestea, elevii de la Liceul de Artă obțin performanțe remarcabile
Dotarea cu instrumente muzicale a singurului liceu de artă din Bacău nu este cu nimic mai bună decît în urmă cu 75 de ani, cînd a fost înființată unitatea de învățămînt cu profil artistic din oraș. În mare măsură, elevii de la secțiile de muzică ale liceului și profesorii lor îndrumători au la dispoziție pentru studiu doar instrumentele care au fost cumpărate în momentul în care liceul de artă a fost inaugurat. „Ultima achiziție a unui intrument muzical am făcut-o în urmă cu aproximativ cinci ani. Atunci a fost cumpărată o pianină, iar cei care au suportat cheltuiala au fost părinții elevilor care frecventează cursurile claselor de muzică”, ne-a declarat Gheorghe Gozar, directorul Liceului de Artă din Bacău.
Toate instrumentele aflate în dotarea secției de instrumente cu corzi, secției de percuție sau de suflători sînt depășite ca termen de utilizare și ar fi trebuit casate de zeci de ani. Nici una dintre cele trei secții de muzică ale liceului nu se poate lăuda că stă mai bine la capitolul dotare. Secția de percuție este cea mai dezavantajată dintre toate, pentru că aici tobele, xilorimbele și marimbele sînt atît de uzate, încît nici măcar nu mai pot fi cîrpite. „Mai bine de un semestru, secția de percuție nu și-a putut desfășura activitatea. Pe instrumentele existente nu s-au mai putut face ore, atît de dezacordate erau”, spune directorul Gozar. Școala care pregătește viitori instrumentiști nu stă mai bine nici în ce privește instrumentele cu corzi. Liceul prin băncile căruia s-au perindat zeci de mii de elevi are în dotare 15 pianine vechi de cînd lumea și un singur pian de concert, care este exploatat 14 ore, în fiecare zi. Nici măcar pianinele nu mai pot fi acordate pentru a scoate sunete fidele notelor. „Toate pianinele pe care le avem sînt dezacordate și cu greu mai pot fi cîrpite. Sînt expoatate 12 ore pe zi și în atîția ani de funcționare cu greu mai răspund cerințelor. La fel se întîmplă și cu viorile, violele sau chitările”, continuă directorul Gozar.
Probleme foarte mari întîmpină și profesorii și elevii de la secția de suflători. Tubele, cornul și trombonul sînt atît de vechi și de uzate încît nici măcar sudurile la Aerostar, unde sînt frecvent duse pentru cîrpit, nu mai au efect. Flauturile, oboiul sau clarinetul au ajuns în așa hal de degradare încît, pentru a mai fi acordate, ar trebui trimise la firme specializate, care să repare nu numai găurile din instrumente, ci și să refacă sistemele mecanice sau să acopere crăpăturile. Chiar zilele trecute, Liceul a trimis la o firmă din București una dintre cele două tube din dotare, pentru care va trebui să scoată din buzunar nu mai puțin de opt milioane de lei. Dacă ar fi să cumpere o tubă nouă, liceul ar trebui să aibă în cont 7.000 de euro. Cum nici pentru una, nici pentru alta nu există deloc bani, profesorii și elevii Liceului de Artă se mulțumesc cu ce au. „După atîția ani de reparat, profesorii care predau au ajuns să se priceapă și la cîrpit. Mai acordează un pian, mai repară o trompetă pe care am găsit-o prin podul școlii, mai repară o vioară. Altfel , ar trebui să închidem clasele de muzică. Totuși, chiar și așa, elevii învață să cînte, pentru că Bacăul mustește de talente. Suflătorii, spre exemplu, fac efort fizic dublu pentru a sufla în intrumente dezacordate, iar elevii de la pian trebuie să îndure sunete false venite din dezacordaj. Muncesc aproape dublu decît ar trebui, dacă ar avea instrumente bune”, recunoaște directorul Gozar.
Conducerea Liceului de Artă este rezervată în ce privește dotarea cu noi instrumente. De cîțiva ani, școala a intrat în subordinea Consiliului Local, dar banii nu vin decît pentru achiziționarea de detergenți, mături și farașe, adică strictul necesar. Pentru pianine sau trompete nu a dat nimieni, în ultimii ani, nici un ban. „Singura șansă de a achiziționa vreun instrunet rămîn sponsorii, cei care au auzit de performanțele elevilor noștri și se gîndesc la faptul că acești tineri pot fi ambasadorii Bacăului în țară și străinătate. Chiar și în aceste condiții vitrege în ce privește dotarea, formația de suflători este cea mai bună din Moldova, iar corurul elevilor de liceu este, de șase ani, cel mai bun din țară”, punctează Gheorghe Gozar, directorul Liceului de Artă și dirijor al corului Armonia, cor care, la ultimele trei concursuri naționale corale, a fost declarat cel mai bun.
Ieri, la Liceul de Artă din Bacău, elevii făceau repetiții pentru concursul de pian care se desfășoară astăzi între pianiștii acestei școli. Într-o sală de audiție a liceului, o fetiță de vreo zece ani cînta un fragment, la un pian de concert. Era atît de emoționată de sunetele scoase de pianul cu coadă din fața ei, încît parcă nu-i venea să creadă. „Pianul acesta este împumutat de la Filarmonică și îl ținem pentru evenimente speciale, cum ar fi repetițiile dinaintea concursului sau concursurile. Dacă l-am folosi zilnic, s-ar degrada și elevii nu ar mai avea nici măcar un instrument care să sune bine”, vine explicația profesoarei care o asista pe micuța pianistă. La fel ca și ceilalți elevi de la clasele de muzică, și fetița speră să ajungă pe o scenă de concert și să aibă parte de instrumente care să sune normal. (Costinela BREAHNĂ)
Lasă un răspuns