Ștefan RADU
Declarația fostului președinte al Consiliului Județean, dl Neculai Lupu, referitoare la disponibilitatea sa de a consilia noua administrație locală în chestiunea identificării resurselor financiare necesare derulării programelor municipale a declanșat o adevărată furtună în PSD. Propunerea ca specialiști în finanțe și administrație să se pună în slujba comunității a fost receptată ca o trădare politică. Tocmai acesta era mesajul: să lăsăm deoparte simpatiile și antipatiile politice și să rezolvăm o problemă a orașului. Eu cred că gestul profesorului Neculai Lupu este unul dintre puținele gesturi politice adevărate pe care le-am consemnat în ultimii cinci ani. Declarația sa dovedește că fostul președinte CJ este un politician versat, care identifică oportunitatea și nu o ratează. A învățat să-și urmărească interesul imagologic chiar și împotriva partidului din care (încă) face parte. Nici nu contează dacă propunerea sa va deveni realitate. În sine, intervenția publică și-a atins scopul: au sărit ca arși lideri din ambele tabere care, astfel, au contribuit la succesul dlui Lupu. Fostul președinte CJ are tot dreptul să propună o asemenea echipă: are 12 ani de experiență în conducerea județului, este profesor universitar exact pe domeniul în discuție, are un tratat de „Eficiența și finanțarea investițiilor” (Ed. Moldavia, 1999) care analizează chiar investițiile cu finanțare de la buget și programele internaționale, adică a vorbit tocmai despre ceea ce se pricepe.
Cînd un specialist îți acordă sprijin nu trebuie să te simți nici jignit, nici amenințat. A reacționa coleric doar pentru că te temi de interesele ascunse ale celui ce îți întinde mîna de ajutor nu este soluția managerială cea mai bună. Nu neg faptul că profesorul Lupu are și interese proprii. În primul rînd nu cred că este un politician pe care un partid – chiar PSD – poate să-l tragă pe linie moartă. El arată că este în stare să rămînă în atenția publică chiar și atunci cînd formațiunea creia îi aparține îi este ostilă. Numai și pentru atîta lucru merită felicitat Neculai Lupu: puțini sînt așa-zișii politicieni locali care după ce îi abandonează partidul mai înseamnă ceva.
Conflictul dintre Lupu și PSD este vechi încă înainte de campania electorală. Un consilier al partidului de guvernămînt îmi explica vina celor două „cîrtițe”, Apostol și Lupu, care „au ajutat pe toată lumea, numai pe membri noștri nu i-au luat în seamă”. Se referea, de exemplu, la faptul că fostul președinte a dat bani primarilor din opoziție, fără „a avea grijă” cu predilecție de cei ai PSD. Dacă chiar așa stau lucrurile, atunci faptele incriminate la partid sînt de toată lauda: administrația trebuie să fie echidistantă față de opțiunile politice ale unora sau altora. Acum, din tabăra PSD se aud voci vehemente care contestă modul în care Neculai Lupu a ajuns profesor universitar, care acuză de ilegalitatea afacerile în care este implicată familia sa și multe altele… Mă întreb unde erau toți acești viteji contestatari (care se ascund acum sub paravanul pseudonimelor și anonimatului) la vremea cînd Lupu candida la titlul de profesor universitar sau își făcea afacerile? Atunci partidul nu știa ce se întîmplă? Presa a scris pînă la extenuare despre aranjamentele de la nivelul municipiului și județului. Se putea face o anchetă internă pentru a vedea dacă jurnaliștii bat cîmpii. Din cîte îmi amintesc, singura reacția a PSD a fost să amenințe ziarele cu datul în judecată. Acum, același partid declară că a fost mult adevăr în cele publicate. De ce nu l-au sancționat atunci? Exista, oare, strategia de a-l șantaja sau de a-l obliga să execute anumite ordine? Amendarea unui presupus vinovat la trei zile după Apocalipsă este cel puțin ciudată și – mai ales – inutilă. Nu face decît să scoată mizeria veche la suprafață, spre deliciul electoratului.
Lasă un răspuns