SINAXAR Sinaxar ortodox: Nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul

Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Lin

Din învățăturile sfinților Părinți: „Să luăm aminte să ne temem atît de greșelile noastre, cît și de cele ale aproapelui nostru; să ne cinstim unul pe altul. De se va întîmpla să vezi pe fratele tău păcătuind, să să nu-l treci cu vederea și să taci, lăsîndu-l să se piardă, dar nici să nu-l mustri cu cuvinte proaste. Cu întristare și cu frică de Dumnezeu să-i spui celui ce poate să-l îndrepteze, sau lui însuși cu dragoste și cu smerenie. Să-i vorbești frumos, fără să-l jignești: iartă-mă frate, precum văd nu umblăm cu bună rînduială și cutare lucru nu-l facem bine. Iar de nu te va asculta, spune celui către care știi că respectivul are evlavie și respect, ca, după greșeală, să-l îndrepteze. Însă, să faci aceasta numai cu scopul de a-l îndrepta, nu spre a-l necinsti, ori să-l rușinezi sau să-l osîndești. Fii foarte atent la ce ai în suflet în asemenea momente. De aceea, cercetează-ți bine inima și, dacă vezi într-însa vreo mișcare de patimă, mai bine să taci și să nu zici nimic. Iar dacă nu ai nici o meteahnă asupra fratelui, ci pentru folos vrei să-i spui (adică te supără cugetul înlăuntru) spune cu smerenie atît ce ai în cugetul tău cît și greșeala fratelui. Se întîmplă uneori de greșește cineva, nu pentru folosul celui de lîngă eli și nici pentru stricăciune sau vreo pizmă, ci numai din simplă vorbă. Iar respectivul, aflînd că a fost defăimat, se scandalizează. Din aceasta se face scîrbă și se adaugă și altă stricăciune. Așadar, la ce folosește bîrfirea? Cînd va grai cineva pentru folosul fratelui, nu lasă Dumnezeu să se ațîțe tulburare sau sminteală, sau să se pricinuiască vreo stricăciune.

În Mediolan (orașul Milano, din Italia) era un școlar cu frica lui

Dumnezeu, care a găsit două sute de galbeni. Și îndată a făcut

știut pe la biserici, prin tîrg, că cine a pierdut acei galbeni, să-i

caute în cutare loc. Deci, venind păgubașul, după semnele ce a

arătat, i-a dat lui galbenii. El însă voia să-i mulțumească și i-a dat lui

douăzeci de galbeni, bucuros că i-a găsit, iar școlarul nu voia să-i

primească. I-a dat atunci zece galbeni, și tot n-a voit să-i primească. Atunci, i-a pus în mîna cinci galbeni și nu i-a luat. Cînd a văzut așa, cel cu galbenii, i-a aruncat toți banii înainte, zicînd cu mînie: „Dacă nu voiești să-i iei, apoi, ia-i pe toți, că eu nimic nu am păgubit”. Fiindu-i jale școlarului de el, a luat puțin din banii și îndată i-a dat

săracilor. Fericitul Augustin din Iopia zicea către popor: „Vedeți ce

fel de sfadă sfîntă, vedeți ce soi de binecuvîntată împotrivire…”. (Constantin GHERASIM)