„Cei mai mulți meseriași au plecat afară. Aici au rămas lichelele și bețivanii”
• declarația îi aparține lui Vasile Dumbravă, de la Organizația Patronilor cu Capital Privat din Moldova • afirmația a fost imediat contrată de prefectul Cătălin Mardare și liderul sindical Gheorghe Huluță • muncitorii își prind urechile în tehnica modernă importată din Occident
Problema șomajului și numărului mare de șomeri necalificați a fost dezbătută din nou la Comisia de Dialog Social, din care fac parte reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor, autorităților și instituțiilor publice descentralizate. Octavian Țicău, director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), a prezentat un raport despre activitatea desfășurată în acest an de instituția pe care o conduce, pentru combaterea șomajului și stimularea forței de muncă. Octavian Țicău și-a încheiat raportul cu informația că, la nivelul lunii noiembrie, șomajul era în județul Bacău de 6,6 la sută, sub media pe țară. Gheorghe Huluță, liderul CNSLR-Frăția, a afirmat că „rata mică se datorează și plecărilor la muncă în străinătate” ale băcăuanilor. Marinel Mironeasa, reprezentantul patronatului IMM-urilor, a spus că rata șomajului este în realitate mai mică, deoarece este lipsă de forță de muncă pe piața Bacăului. „Cam toate firmele au locuri libere și doresc să angajeze, dar vor oameni de calitate, calificați”, a spus Mironeasa. Octavian Țicău a confirmat că, într-adevăr, în evidențele AJOFM, se află un număr mare de șomeri necalificați. În acest moment al discuțiilor, a intervenit Dumitru Brăneanu, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Bacău. El a declarat că unele firme de construcții se plîng de lipsa muncitorilor calificați să folosească utilaje ultramoderne. Ioan Barbu, directorul executiv al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bacău, a explicat că „un meseriaș bun citește cartea tehnică și învață să folosească utilajele, dar are nevoie de certificat de calificare”. Directorul ITM a mai afirmat că, în activitatea de exploatare forestieră, de exemplu, oamenii de afaceri se plîng că nu au mînă de lucru calificată. „Nu sînt drujbari, deservenți pentru gatere. Nici tinerii nu se orientează spre această activitate, iar cei în vîrstă nu vor să se recalifice”, a opinat Barbu.
„Nu e chiar așa, că am vedea falimente în serie”
Ioan Barbu a mai vorbit despre o altă problemă, legată de același fenomen al lipsei mîinii de lucru calificate. „Avem un segment important de băcăuani care nu vor efectiv să lucreze. După ce fac vechimea necesară, fac tot posibilul să intre în șomaj. Ei nu sînt supărați că sînt dați afară, ci reclamă ca sînt concediați sub o formă ce nu le dă dreptul la șomaj”, a spus directorul executiv de la ITM Bacău. În discuție a intervenit și Vasile Dumbravă, din partea Organizației Patronilor cu Capital Privat din Moldova (OPCPM). El a afirmat că se constată o dispariție a meseriilor de bază. „Mecanicii auto, deși au o meserie bănoasă, nu se mai găsesc, pentru că nimeni nu vrea să-și vadă copilul murdar de ulei”. Ioan Barbu a explicat că meseriașii buni nu sînt plătiți corespunzător cu prestația lor, ci la fel cu cei mai puțin pricepuți. „Cei mai mulți meseriași au plecat afară. Aici au rămas lichelele și bețivanii”, a replicat Vasile Dumbravă, spre stupefacția asistenței. Imediat, Gheorghe Huluță a replicat că „nu putem generaliza, deoarece sînt foarte mulți meseriași buni în vîrstă de peste 40 de ani”, iar patronii i-au dat afară pe cei incompetenți. „Afară au plecat cei care au riscat, din toate categoriile, iar mulți nu-și practică în străinătate meseria la care se pricep”, a mai punctat Huluță. La rîndul său, prefectul Cătălin Mardare a ținut să-l contrazică pe Dumbravă. „Nu e chiar așa, că am vedea falimente în serie. Altfel, cu cine ar mai lucra mari întreprinderi ca Aerostarul, WMW? Problema e că nu reușim suficient să-i formăm prin toate formele de învățămînt, să producem meseriași buni. Golurile lăsate de cei care pleacă trebuie umplute rapid, iar pentru asta trebuie să vedem ce se face efectiv în învățămînt la partea de formare practică”, a spus prefectul Mardare. Octavian Țicău, directorul AJOFM, a informat că, în acest an, activitățile de mediere/depistare a locurilor de muncă vacante și plasare a forței de muncă disponibile a avut ca rezultat ocuparea a peste 5.200 de locuri de muncă vacante. De asemenea, în 2003, AJOFM Bacău a organizat 167 de cursuri de calificare, recalificare și perfecționare profesională, din care 27 pentru șomeri, 30 la cererea angajatorilor și 110 la cererea persoanelor interesate. Prin creditarea IMM-urilor de către bănci, cu peste 40 de miliarde de lei, au fost angajate 203 persoane, dintre care aproape 150 din rîndul șomerilor. Țicău a mai informat că, tot în acest an, au fost organizate șase burse ale locurilor de muncă, în urma cărora și-au găsit o slujbă aproximativ 1.600 de băcăuani. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns