Librăria „Vasile Alescandri” din Bacău a găzduit, zilele trecute, lansarea celui de al doilea volum al tinerei poete Miriam Ciuhodariu, intitulat „Antidotul”, o continuare, de fapt, a primului volum „Uite un suflet”. Miriam este elevă a Colgeiului Național „Gheorghe Vrănceanu”, unde s-a transferat de la Colegiul „Ferdinand I”. La eveniment au participat colegi din actuala și fosta ei clasă, care au dorit să fie alături de ea și să o susțină, pentru că Miriam este o fire extrem de timidă și sensibilă. Dar nu numai colegii au fost alături de ea, ci și cîțiva dintre profesori. Lansarea a fost deschisă de unul dintre foștii ei profesori de română, care în același timp este și cel care a ajutat-o să se lanseze, domnul profesor Petre Isachi, care a afirmat că lansarea este un „eveniment real” și că acest volum confirmă așteptările” provocate de primul volum. Șirul discursurilor a continuat cu cel al actualei ei profesoare de română, Carleta Brebu, pe care Miriam o aștepta nerăbdătoare înainte de lansare, liniștindu-se puțin doar la venirea acesteia! Bineînțeles că autoarea a rostit și ea cîteva cuvinte despre propriul „Antidot”, motivînd titlul și tot ceea ce transmite volumul ca un remediu pentru suflet și spirit. Printre cei care au rostit discursuri se numără și cîțiva dintre actualii și foștii colegi ai lui Miriam, care au ținut să-i mulțumească pentru existența poeziilor ei, și nu au crezut de cuviință că ei sînt cei care merită mulțumiri. Atmosfera a fost una încordată din pricina emoțiilor, dar spre final s-a destins, atunci cînd poeta a primit flori de la invitați. Lansarea s-a încheiat cu sesiunea de autografe, pe care ea le-a acordat din tot sufletul, bucurîndu-se de fiecare carte pe care își punea numele. Încă o dată Miriam a dovedit că poezia este pentru ea un „modus vivendi” și nu o ocupație extrașcolară sau o activitate în care se refugiază atunci cînd se plictisește. Dincolo de sensibilitatea exacerbată a acestei fete, în ea se ascunde un teribil simț critic, care observă tot ceea ce alții nu observă și nu interiorizează. Sensibilitatea lui Miriam amintește de cea a unor poeți ca Nichita Stănescu, George Bacovia, Marin Sorescu, etc. Ca o concluzie, parafrazîndu-l pe Titu Maiorescu, se poate afirma despre poezia lui Miriam că exprimă frumosul. (Andreea ROȘCAN)
Lasă un răspuns