SINAXAR Miercuri, 31 decembrie

Sinaxar ortodox

Pomenirea Sfintei Melania Romana

Aceasta a trăit pe vremea împăratului Honoriu (395-423) și

Teodosie cel Tînăr (408-450). La stăruințele părinților, ea s-a măritat și a fost mama a doi copii. Apoi, murindu-i părinții și copiii, ea și Apelie, bărbatul ei, s-au hotărît pentru o viață în slujba Domnului și în curățenie. Au îngrijit de cei ce erau în închisori și în alte urgii. Din multa avere pe care o moșteniseră, vindeau cîte o parte, iar banii îi împărțeau săracilor și pe la biserici. După oarecare vreme, s-au mutat la alte moșii ale lor din Sicilia și s-au învrednicit a face și acolo nenumărate milostenii celor în suferință. Au viețuit, apoi, vreme de șapte ani în cetatea Cartagina din Africa, mîncînd la doua zile o dată, stînd în privegheri și rugăciuni. Apoi au mers la Alexandria și de acolo la Ierusalim. După ce au văzut cu evlavie

Sfintele Locuri, au mers cercetînd și miluind mănăstirile și sihăstriile

din Egipt. S-au întors în Ierusalim, unde au zidit o mănăstire de

maici, și, după moartea soțului ei Apelie, o mănăstire de călugari.

Iar ea, cu sufletul împăcat, s-a făcut smerită slujitoare tuturor în

mănastirea, pe care o ținea cu cheltuiala ei, pentru toate cele de

trebuință.

Sinaxar romano-catolic

Pomenirea Sfîntului Silvestru

Sfîntul Silvestru a luptat pentru răspîndirea drepte credințe într-o

vreme cînd Biserica era supusă presiunilor din pricina ereticilor. A

fost unul din cei care l-a îndrumat pe împăratul Constantin cel Mare

să renunțe la obiceiurile păgîne. Totodată, s-a opus izgonirii din

cetate a celor care se închinau idolilor, spunînd că: „Dumnezeu nu

voiește să vină cineva la Dînsul cu sila. Numai cel venit la El de

bună voie este primit. Nu se cade să prigonim pe nimeni, ci fiecare

este liber să creadă după voia sa”. A murit la adînci bătrîneți și a

fost îngropat în cimitirul Priscilei din Roma.

Joi, 1 ianuarie

Sinaxar creștin-ortodox

Tăierea împrejur a Domnului și începutul unui nou an

Al doilea praznic împărătesc, urmînd firul istoric al vieții

Mîntuitorului, este sărbătoarea rînduită în amintirea tăierii-împrejur

după trup a Domnului nostru Iisus Hristos ca prunc, conform Legii

Vechi, în a opta zi după naștere, cînd I s-a pus și numele de Iisus

sau Mîntuitor. Ea cade totdeauna la o săptămînă după Naștere,

adică în ziua de 1 ianuarie. Sărbătoarea nu este tot atît de veche ca

cea a Nașterii; totuși ea era generalizată în secolul V (probabil după

ce Crăciunul a început să fie serbat și în Răsărit la 25 decembrie).

De atunci, se păstrează primele predici ținute cu prilejul ei, de către

unii dintre marii predicatori ai secolului.

În aceeași zi, s-a adăugat sărbătoarea Sfîntului Vasile, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, a cărui liturghie se săvîrșește în această zi. E totodată și începutul anului civil, pe care Biserica l-a tolerat, consfințindu-l prin serviciul Tedeum-ului, care se săvîrșește în biserici în această zi, după Liturghie

Sinaxar romano-catolic

Sfînta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu

Solemnitatea Sfintei Fecioare Maria Născătoare de Dumnezeu este

prima sărbătoare în cinstea Maicii Domnului apărută în părțile de

apus ale Bisericii. La început a fost introdusă cu scopul de a înlocui

obiceiurile romane numite „strenae”, obiceiuri în care se practicau

ritualuri nepotrivite cu sfințenia vieții creștine. „Crăciunul Sfintei

Maria” a început a fi sărbătorit la Roma în preajma secolului al VI-

lea, probabil odată cu sfințirea uneia din primele biserici din Roma

dedicate Maicii Domnului. Slujba bisericească era strîns legată de

aceea a Nașterii Domnului, și pentru aceasta ziua de 1 Ianuarie a

fost numită „În octava Domnului”, a opta zi din sărbătoarea Nașterii

Domnului. În amintirea ritualului la care, conform Legii mozaice, a

fost supus și Iisus la opt zile după naștere, la Sfînta Liturghie se

citea Evanghelia circumciziunii, și însăși sărbătoarea care inaugura

anul nou se numea „Circumciziunea”.

Vineri, 2 ianuarie

Sinaxar creștin – ortodox

Pomenirea Sfîntului Silvestru, papă al Romei

Sfîntul Silvestru a luptat pentru răspîndirea dreptei credințe într-o vreme cînd Biserica era supusă presiunilor din pricina ereticilor. A fost unul dintre cei care l-au îndrumat pe împăratul Constantin cel Mare să renunțe la obiceiurile păgîne. Totodată, s-a opus izgonirii din cetate a celor care se închinau idolilor, spunînd că „Dumnezeu nu voiește să vină cineva la Dînsul cu sila. Numai cel venit la El de bună voie este primit. Nu se cade să prigonim pe nimeni, ci fiecare este liber să creadă după voia sa”. A murit la adînci bătrîneți și a fost îngropat în cimitirul Priscilei din Roma.

Sinaxar romano – catolic

Pomenirea Sfinților Vasile cel Mare și Grigore din Nazianz

Sfîntul Vasil este considerat începătorul vieții mănăstirești din părțile de Răsărit ale Bisericii. În anul 358, împreună cu prietenul său Grigorie, într-o chilie solitară în apropierea localității Neoxesarea din Pont, a redactat două importante Pravile, regulamente de viață călugărească. A fost sfințit preot și chemat urgent să conducă episcopia de Cezarea Capadociei. El a trebuit să se consacre cu toate puterile sale apărării adevărului învățăturii creștine împotriva greșelilor susținute de arianism, mișcare devenită puternică prin sprijinul acordat de împăratul Valente. Denumirea de „Cel Mare” i-a fost adusă datorită activității sale practice, la care trebuie adăugate predicile răsunătoare pe care le ținea,

Sfîntul Grigore din Nazians a făcut studii strălucite la Atena, unde a legat o prietenie puternică cu viitorul Vasile cel Mare. Împreună, cei doi au hotărît să se retragă în singurătate, dar voia lui Dumnezeu a fost alta. Sfîntul Grigore a devenit episcop de Nazianz și s-a distins ca om de studiu și poet. Pentru doctrina lui profundă și excelentul dar al vorbirii, a primit supranumele de „Teologul.

Sîmbătă, 3 ianuarie

Sinaxar creștin – ortodox

Sfîntul Prooroc Maleahi

Numele lui Maleahi înseamnă înger, adică trimis al lui Dumnezeu. A trăit cu 500 de ani înainte de Hristos, într-o vreme de decădere a cinstirii lui Dumnezeu. Profetul a arătat că Dumnezeu și-a pregătit „o jertfă curată”, în numele tuturor neamurilor, care va fi jertfa Domnului Hristos, și a pregătit, totodată, și „o întoarcere a inimilor la Dumnezeu”, săvîrșită de un Înainte mergător al Domnului, care va fi Ioan Botezătorul, cel cu duhul lui Ilie.

Sinaxar romano – catolic

Pomenirea Sfintei Genoveva

Sfînta Genoveva s-a născut la Nanterre, lîngă Paris, în jurul anului 422. Pe cînd avea 6 ani, a fost consfințită lui Dumnezeu. Cînd a împlinit 15 ani, Genoveva a cerut să facă parte dintr-un grup de tinere consacrate lu Dumnezeu. În anul 451, cînd Parisul a fost invadat de huni, ea i-a convins pe oameni să rămînă în cetate și să-și pună încrederea în Dumnezeu. După respingerea invadatorilor, a izbucnit o foamete puternică, iar Genoveva a reușit să aducă o corabie cu mîncare pînă aproape de oraș, împărțind oamenilor cereale. Sfînta Genoveva a murit în jurul anului 502, iar pe mormîntul ei a fost ridicată o modestă biserică din lemn, transformată apoi în bazilică de către Ludovic al XV-lea

Duminică, 4 ianuarie

Sinaxar creștin – ortodox

Soborul Sfinților șaptezeci de Apostoli

Toți acești ucenici ai Domnului s-au ostenit fiecare în felul său să-i smulgă pe oameni de la idoli, întorcîndu-i la cuvîntul lui Hristos. Au îndurat numeroase chinuri și suferințe în diferite părți ale pămîntului pentru a vesti credința creștină.

Sinaxar romano – catolic

Pomenirea Fericitei Angela din Foligno

Fericita Angela s-a născut în anul 1248, în părțile Umbriei. În tinerețe, ea s-a complăcut într-o viață de huzur, ducîndu-și existența liniștită și îndestulată într-o casă alături de soțul și copiii ei. La vîrsta de 37 de ani, Angela și-a schimbat radical modul de viață. Greu lovită prin pierderea soțului și a copiilor, a intrat în mănăstire. Apoi a făcut un pelerinaj la Assisi, în timpul căruia a trăit unele experiențe mistice deosebite. Martor uimit, duhovnicul său a obligat-o să-i destăinuie și să-i dicteze tot ceea ce simte și se petrece în sufletul ei. Angela a cuprins tot ceea ce s-a petrecut în sufletul ei din momentul convertirii pînă în anul 1296, cînd manifestările mistice neobișnuite au devenit mai rare și au lăsat loc altor activități spirituale. S-a stins din viață în anul 1309, la Foligno. (Constantin GHERASIM)