Sinaxar ortodox
Pomenirea Sfintei Melania Romana
Aceasta a trăit pe vremea împăratului Honoriu (395-423) și
Teodosie cel Tînăr (408-450). La stăruințele părinților, ea s-a măritat și a fost mama a doi copii. Apoi, murindu-i părinții și copiii, ea și Apelie, bărbatul ei, s-au hotărît pentru o viață în slujba Domnului și în curățenie. Au îngrijit de cei ce erau în închisori și în alte urgii. Din multa avere pe care o moșteniseră, vindeau cîte o parte, iar banii îi împărțeau săracilor și pe la biserici. După oarecare vreme, s-au mutat la alte moșii ale lor din Sicilia și s-au învrednicit a face și acolo nenumărate milostenii celor în suferință. Au viețuit, apoi, vreme de șapte ani în cetatea Cartagina din Africa, mîncînd la doua zile o dată, stînd în privegheri și rugăciuni. Apoi au mers la Alexandria și de acolo la Ierusalim. După ce au văzut cu evlavie
Sfintele Locuri, au mers cercetînd și miluind mănăstirile și sihăstriile
din Egipt. S-au întors în Ierusalim, unde au zidit o mănăstire de
maici, și, după moartea soțului ei Apelie, o mănăstire de călugari.
Iar ea, cu sufletul împăcat, s-a făcut smerită slujitoare tuturor în
mănastirea, pe care o ținea cu cheltuiala ei, pentru toate cele de
trebuință.
Sinaxar romano-catolic
Pomenirea Sfîntului Silvestru
Sfîntul Silvestru a luptat pentru răspîndirea drepte credințe într-o
vreme cînd Biserica era supusă presiunilor din pricina ereticilor. A
fost unul din cei care l-a îndrumat pe împăratul Constantin cel Mare
să renunțe la obiceiurile păgîne. Totodată, s-a opus izgonirii din
cetate a celor care se închinau idolilor, spunînd că: „Dumnezeu nu
voiește să vină cineva la Dînsul cu sila. Numai cel venit la El de
bună voie este primit. Nu se cade să prigonim pe nimeni, ci fiecare
este liber să creadă după voia sa”. A murit la adînci bătrîneți și a
fost îngropat în cimitirul Priscilei din Roma.
Joi, 1 ianuarie
Sinaxar creștin-ortodox
Tăierea împrejur a Domnului și începutul unui nou an
Al doilea praznic împărătesc, urmînd firul istoric al vieții
Mîntuitorului, este sărbătoarea rînduită în amintirea tăierii-împrejur
după trup a Domnului nostru Iisus Hristos ca prunc, conform Legii
Vechi, în a opta zi după naștere, cînd I s-a pus și numele de Iisus
sau Mîntuitor. Ea cade totdeauna la o săptămînă după Naștere,
adică în ziua de 1 ianuarie. Sărbătoarea nu este tot atît de veche ca
cea a Nașterii; totuși ea era generalizată în secolul V (probabil după
ce Crăciunul a început să fie serbat și în Răsărit la 25 decembrie).
De atunci, se păstrează primele predici ținute cu prilejul ei, de către
unii dintre marii predicatori ai secolului.
În aceeași zi, s-a adăugat sărbătoarea Sfîntului Vasile, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, a cărui liturghie se săvîrșește în această zi. E totodată și începutul anului civil, pe care Biserica l-a tolerat, consfințindu-l prin serviciul Tedeum-ului, care se săvîrșește în biserici în această zi, după Liturghie
Sinaxar romano-catolic
Sfînta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu
Solemnitatea Sfintei Fecioare Maria Născătoare de Dumnezeu este
prima sărbătoare în cinstea Maicii Domnului apărută în părțile de
apus ale Bisericii. La început a fost introdusă cu scopul de a înlocui
obiceiurile romane numite „strenae”, obiceiuri în care se practicau
ritualuri nepotrivite cu sfințenia vieții creștine. „Crăciunul Sfintei
Maria” a început a fi sărbătorit la Roma în preajma secolului al VI-
lea, probabil odată cu sfințirea uneia din primele biserici din Roma
dedicate Maicii Domnului. Slujba bisericească era strîns legată de
aceea a Nașterii Domnului, și pentru aceasta ziua de 1 Ianuarie a
fost numită „În octava Domnului”, a opta zi din sărbătoarea Nașterii
Domnului. În amintirea ritualului la care, conform Legii mozaice, a
fost supus și Iisus la opt zile după naștere, la Sfînta Liturghie se
citea Evanghelia circumciziunii, și însăși sărbătoarea care inaugura
anul nou se numea „Circumciziunea”.
Vineri, 2 ianuarie
Sinaxar creștin – ortodox
Pomenirea Sfîntului Silvestru, papă al Romei
Sfîntul Silvestru a luptat pentru răspîndirea dreptei credințe într-o vreme cînd Biserica era supusă presiunilor din pricina ereticilor. A fost unul dintre cei care l-au îndrumat pe împăratul Constantin cel Mare să renunțe la obiceiurile păgîne. Totodată, s-a opus izgonirii din cetate a celor care se închinau idolilor, spunînd că „Dumnezeu nu voiește să vină cineva la Dînsul cu sila. Numai cel venit la El de bună voie este primit. Nu se cade să prigonim pe nimeni, ci fiecare este liber să creadă după voia sa”. A murit la adînci bătrîneți și a fost îngropat în cimitirul Priscilei din Roma.
Sinaxar romano – catolic
Pomenirea Sfinților Vasile cel Mare și Grigore din Nazianz
Sfîntul Vasil este considerat începătorul vieții mănăstirești din părțile de Răsărit ale Bisericii. În anul 358, împreună cu prietenul său Grigorie, într-o chilie solitară în apropierea localității Neoxesarea din Pont, a redactat două importante Pravile, regulamente de viață călugărească. A fost sfințit preot și chemat urgent să conducă episcopia de Cezarea Capadociei. El a trebuit să se consacre cu toate puterile sale apărării adevărului învățăturii creștine împotriva greșelilor susținute de arianism, mișcare devenită puternică prin sprijinul acordat de împăratul Valente. Denumirea de „Cel Mare” i-a fost adusă datorită activității sale practice, la care trebuie adăugate predicile răsunătoare pe care le ținea,
Sfîntul Grigore din Nazians a făcut studii strălucite la Atena, unde a legat o prietenie puternică cu viitorul Vasile cel Mare. Împreună, cei doi au hotărît să se retragă în singurătate, dar voia lui Dumnezeu a fost alta. Sfîntul Grigore a devenit episcop de Nazianz și s-a distins ca om de studiu și poet. Pentru doctrina lui profundă și excelentul dar al vorbirii, a primit supranumele de „Teologul.
Sîmbătă, 3 ianuarie
Sinaxar creștin – ortodox
Sfîntul Prooroc Maleahi
Numele lui Maleahi înseamnă înger, adică trimis al lui Dumnezeu. A trăit cu 500 de ani înainte de Hristos, într-o vreme de decădere a cinstirii lui Dumnezeu. Profetul a arătat că Dumnezeu și-a pregătit „o jertfă curată”, în numele tuturor neamurilor, care va fi jertfa Domnului Hristos, și a pregătit, totodată, și „o întoarcere a inimilor la Dumnezeu”, săvîrșită de un Înainte mergător al Domnului, care va fi Ioan Botezătorul, cel cu duhul lui Ilie.
Sinaxar romano – catolic
Pomenirea Sfintei Genoveva
Sfînta Genoveva s-a născut la Nanterre, lîngă Paris, în jurul anului 422. Pe cînd avea 6 ani, a fost consfințită lui Dumnezeu. Cînd a împlinit 15 ani, Genoveva a cerut să facă parte dintr-un grup de tinere consacrate lu Dumnezeu. În anul 451, cînd Parisul a fost invadat de huni, ea i-a convins pe oameni să rămînă în cetate și să-și pună încrederea în Dumnezeu. După respingerea invadatorilor, a izbucnit o foamete puternică, iar Genoveva a reușit să aducă o corabie cu mîncare pînă aproape de oraș, împărțind oamenilor cereale. Sfînta Genoveva a murit în jurul anului 502, iar pe mormîntul ei a fost ridicată o modestă biserică din lemn, transformată apoi în bazilică de către Ludovic al XV-lea
Duminică, 4 ianuarie
Sinaxar creștin – ortodox
Soborul Sfinților șaptezeci de Apostoli
Toți acești ucenici ai Domnului s-au ostenit fiecare în felul său să-i smulgă pe oameni de la idoli, întorcîndu-i la cuvîntul lui Hristos. Au îndurat numeroase chinuri și suferințe în diferite părți ale pămîntului pentru a vesti credința creștină.
Sinaxar romano – catolic
Pomenirea Fericitei Angela din Foligno
Fericita Angela s-a născut în anul 1248, în părțile Umbriei. În tinerețe, ea s-a complăcut într-o viață de huzur, ducîndu-și existența liniștită și îndestulată într-o casă alături de soțul și copiii ei. La vîrsta de 37 de ani, Angela și-a schimbat radical modul de viață. Greu lovită prin pierderea soțului și a copiilor, a intrat în mănăstire. Apoi a făcut un pelerinaj la Assisi, în timpul căruia a trăit unele experiențe mistice deosebite. Martor uimit, duhovnicul său a obligat-o să-i destăinuie și să-i dicteze tot ceea ce simte și se petrece în sufletul ei. Angela a cuprins tot ceea ce s-a petrecut în sufletul ei din momentul convertirii pînă în anul 1296, cînd manifestările mistice neobișnuite au devenit mai rare și au lăsat loc altor activități spirituale. S-a stins din viață în anul 1309, la Foligno. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns