• ei trebuie să verifice dacă materialele și accesoriile aduse din străinătate de firmele de confecții, produse scutite de taxe, pleacă înapoi sub forma unor produse finite • acum vameșii știu cît material intră la un costum, ori cîtă piele e necesară pentru confecționarea unui pantof sau a unei genți
Industria lohn-ului, cu specificul ei, a contribuit la specializarea vameșilor băcăuani într-un domeniu la care nici nu visau: cel al industriei ușoare. Ei au pătruns în tainele meseriei de confecționer încălțăminte sau îmbrăcăminte, deoarece au fost nevoiți să învețe care sînt normele de consum pentru diferite produse din industria ușoară. Vameșii știu acum pe de rost cîți centimetri de piele intră într-un pantof sau cîți metri de stofă sînt folosiți la un costum. Asta pentru că, potrivit reglementărilor în vigoare, contractele de lohn au un specific aparte, prin aceea că materia primă – de la nasturi pînă la țesătură, de exemplu – vine de afară, de obicei de la firma mamă. În țară firmele străine au doar puncte de lucru, la care se prelucrează un produs, care, ulterior, este exportat.
În România, în această situație, nu este folosită decît forța de muncă, ieftină și calificată. Materia primă adusă temporar pe teritoriul țării noastre beneficiază de scutirea taxelor vamale și a tuturor fiscalităților, cu condiția să plece în aceeași cantitate înapoi de unde a venit, chiar dacă sub forma unor produse finite.
În toată această afacere, vameșii au un rol deosebit: ei sînt aceia care trebuie să urmărească dacă materia primă care a intrat în țară scutită de taxe vamale este folosită la fabricarea exclusivă a numărului de produse finite pentru care a fost declarat importul. De aceea, vameșii trebuie să știe cîtă piele se folosește pentru o poșetă sau un pantof, ori cîtă stofă intră la un sacou sau la un costum. „Aproximativ 60 la sută din operațiunile vamale din Bacău sînt în industria lohn-ului. Pe lîngă faptul că noi facem muncă patriotică, pentru că statul nu încasează nici o taxă, ne-am și specializat în diferite consumuri de materie primă. În general, normele de consum le luăm după schițele vizate de beneficiarul mărfii și facem verificare prin sondaj. Au fost și cazuri în care o firmă din Bacău a declarat un consum de opt metri de stofă la o pereche de pantaloni și, bineînțeles, nu trebuie să fii mare specialist ca să-ți dai seama că așa ceva nu e cu putință”, ne-a declarat Vasile Șoiman, șeful vămii Bacău. El a mai apreciat că în următorii doi ani operațiunile vamale din industria lohn-ului se vor diminua considerabil, deoarece patronii străini se vor orienta către alte piețe de muncă mai ieftine ca în România. „Deja se simte acest lucru, mai ales după ce s-a anunțat majorarea salariului minim pe economie. Sînt firme care au făcut demersuri pentru a-și muta utilajele în Republica Moldova, unde forța de muncă este infinit mai ieftină ca în România”, a mai spus șeful Vămii Bacău. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns