• plafonul pînă la care se acordau scutiri de taxe vamale a fost redus de la 100 la 45 de euro pentru fiecare colet • călătorii nu pot aduce în bagajele lor bunuri care să depășească valoarea a 175 de euro • tot ce trece de aceste valori este supus vămuirii, iar prețul produselor astfel ajunge și la de trei ori mai mare decît produsele vîndute în România • persoanele cu handicap au voie din nou să-și aducă mașini în țară
Adoptarea noului cod Fiscal a impus transformări majore în ceea ce privește sistemul de vămuire. De fapt, prin noile reglementări au fost schimbate toate procedurile privind scutirile de taxe vamale, potrivit reglementărilor în vigoare, iar primii afectați direct sînt românii care primesc colete de la rudele din străinătate. Dacă pînă acum erau scutite de taxe vamale coletele a căror valoare nu depășea 100 de euro, de la 1 ianuarie valoarea netaxabilă în vamă a scăzut cu 55 la sută. Practic, pentru un pachet în care se află mai mult de două pachete și jumătate de țigări, un litru de băuturi alcoolice sau doi litri de vin, un parfum de 50 de ml sau o apă de toaletă de 250 ml se vor plăti taxe vamale care pot ridica valoarea produselor mai mult decît dacă ar fost cumpărate de pe rafturile magazinelor din România. „Valorile în vamă după care se face calculul taxelor vamale sînt foarte mari și nu le recomand celor care vin din străinătate să aibă în bagaje produse electronice, de exemplu. Cel mai bine ar fi să primească banii din afară și să-și cimpere ce doresc din România, pentru că orice produs electronic ar fi astfel mult mai ieftin decît dacă ar mai fi plătite și taxe vamale. Ca să nu mai vorbesc de bagajele personale ale celor care vin de peste graniță. Sînt scutite de plata taxelor vamale acele bunuri care au fost înregistrate ca atare la ieșirea din țară și încă alte produse a căror valoare nu trece de 175 de euro. Ce trece peste această sumă se taxează. Au fost și cazuri în care persoane care nu și-au declarat hainele de blană, de exemplu, la ieșirea din țară au fost taxate pentru ele la întoarcerea în țară. Lucru deloc de neglijat dacă ținem cont de exemplu că valoarea în vamă a unei haine de nurcă, de exemplu, este de 1.432 de euro. Trebuie să mai fac precizarea că nu se ține cont de vechimea sau gradul de uzură al respectivului articol, așa că trebuie mare atenție și la declarațiile vamale care se fac” , a spus Vasile Șoiman, șeful Vămii Bacău.
De altfel, o scurtă trecere în revistă a listei de valori în vamă pentru bunurile introduse de către persoanele fizice în bagajul personal sau colete taie oricui pofta de a aduce din afară aparatură electronică. Astfel, un aparat foto cu film este evaluat la 361 de euro, indiferent de marcă, un DVD player la 306 euro, televizorul color minimum 242 de euro, o armă driling cu trei țevi este evaluată la 3.062 de euro, iar pentru o mașină de 1997cmc din anul 2004 veți plăti taxe vamale calculate pentru o valoare de aproape 18.000 de euro. Oricum, cea mai mică valoare în vamă pentru autovehicule este consemnată la mașinile fabricate înainte de 1999 și care se cifrează la 5.218 euro. „În mod clar, lista ar trebui reactualizată, pentru că în magazinele românești unele dintre produse costă și de cîteva ori mai puțin. Lista însă nu a mai fost actualizată din 2001. Este clar că unele valori sînt depășite sau cel puțin exagerate”, ne-a mai spus Șoiman.
Din nou scutire de vămuire pentru mașinile destinate persoanelor cu handicap
În afară de prevederile privind cuantumul valorilor bunurile netaxate în vamă, noul cod fiscal mai aduce noutăți și în ceea ce privește cotele de TVA. „De exemplu, a apărut cota redusă de TVA pentru produsele ortopedice. Numai că acest lucru nu este valabil și pentru medicamente, cu excepția celor aduse pentru societățile caritabile care sînt scutite oricum de plata tuturor taxelor”, ne-a declarat Pericle Sava, adjunctul șefului Vămii Bacău. Cert este că noul Cod fiscal meține facilitățile vamale pentru următoarele categorii de persoane fizice și juridice: persoanele care își stabilesc reședința în România, sau altfel spus, cei care se întorc în țară, cu condiția să facă dovada că au intrat în posesia bunurilor cu cel puțin șase luni înainte de repatriere, ajutoarele și donațiile a căror arie s-a mai restrîns față de ce era în trecut, dar și persoanele cu un anumit grad de handicap. „Este de menționat aici faptul că aceste categorii de pesoane au avut pe tot parcursul anului trecut toate facilitățile vamale suspendate. Acum ele au fost reactivate și pot beneficia în continuare de ele”, ne-a mai spus Pericle Sava.
Una dintre facilitățile vamale cele mai cunoscute, dar care au și stîrnit nenumărate scandaluri de presă în decursul anilor trecuți, este și aceea potrivit căreia persoanele cu handicap își pot aduce în țară, cu scutire de taxe vamale, două autoturisme pentru uzul personal. În anii care au trecut, nu puține au fost cazurile în care pe numele persoanelor cu handicap au fost introduse în țară numeroase mașini de lux și care în final erau folosite de oameni care nu aveau nici un defect fizic. Modalitatea de lucru era relativ simplă: pe numele unei persoane cu handicap sau fundații non profit erau introduse în țară diverse autoturisme, care apoi erau cedate cu acte de donație, tot pentru a se evita plata taxelor vamale, către persoane sănătoase tun. La rîndul lor, acestea fie le foloseau pentru uzul propriu, fie le vindeau cu bani buni, odată ce erau înmatriculate în România.
Noile reglementări impun ca autoturismele să nu facă parte din categoria celor comerciale, fără să facă totuși distinție în privința acestei categorii. „Ce înseamnă mașină comercială? Unde trebuie să mă opresc? La un microbuz sau la un tir? Pentru noi este destul de dificil să respectăm această prevedere, pentru că legiuitorul nu a demarcat clar limita dintre autoturismele de uz personal și cele comerciale. Noroc că pe la Vama Bacău nu este un așa mare trafic de astfel de mașini”, a spus unul dintre vameșii băcăuani.
Dinccolo de aceste scăpări, pentru vameși, cei care lucrează efectiv cu procedurile vamale, apariția Codului fiscal înseamnă și reunirea tuturor prevederilor cu caracter vamal într-un singur act normativ, față de vălmășagul de reglementări la care trebuiau să se raporteze pînă acum. În felul acesta și munca lor a fost ușurată măcar în privința numărului de acte normative la care treuie să facă referire sau pe care trebuie să le respecte. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns