Duminică, 13 noiembrie 1932. Orele 10 dimineața. De la șoseaua ce duce din tîrgușorul Onești la Adjud, spre Bogdana, pe un mic deal, întreaga suflare a văii Trotușului parcă și-a dat întîlnire. Pot fi văzuți în frumoase costume naționale țăranii de la Râpile, Păltinița, Dumbrava, Borzești, Tg.Trotuș, Bogdana, sau fruntașii politici, intelectuali, un întreg sobor de preoți, comitetul de organizare și de construcție a monumentului. În ținuta de mare gală, gata pentru a da onorul cu un vechi drapel de luptă, se află un detașament din Regimentul 10 Roșiori. Într-o tăcere deplină, încet, încet în fața asistenței este dezvelit un impresionant monument – o coloană de granit înaltă de 4 metri pe care este așezat un bust din bronz. Este monumentul nemuritorului de la 1877, din nou erou în 1916, căzut într-o șarjă de cavalerie la Robănești: Gheorghe Donici. Lîngă monument, autorii lui: sculptorița Alexandra Slătineanu, cea care a turnat în bronz pentru eternitate chipul eroului și inginerului Teodoreanu din Tg. Ocna, care a executat coloana de granit. Se împlineau 14 ani de la moartea eroului. Drapelul de luptă al Regimentului 9 Roșiori purtînd urmele de gloanțe și schije, din care făcuse parte și Gheorghe Donici, se înclină în fața monumentului. O goarnă răsună întocmai ca înaintea atacului de la Robănești. Prezentînd onorul, ostașii acestui încercat regiment, cu chipuri dăltuite în granit, care participaseră la mii de atacuri, rezistaseră la cumplite bombardamente, care înfruntaseră moartea de mii de ori, care treziseră admirația unei lumi întregi, aveau ochii umezi de lacrimi. În fața lor era chipul de bronz al celui ce le fusese un camarad atît de iubit și pentru care dragostea de țară a fost cel mai măreț lucru din lume.
În depărtare se auziră clopotele. Cu pieptul acoperit de decorații, cu glasul tremurînd, luă cuvîntul căpitanul Teodorescu, veteran al războiului din 1877, „care descrie actele vitejești ale eroului făcute-n războiul neatîrnării”. Emoționat, dar păstrînd aceeași privire de vultur, va vorbi colonelul Odobescu, comandantul Regimentului 9 Roșiori, „de unde a făcut parte eroul” și care „descrie actele vitejești făcute de acesta în războiul din 1916”. În aplauzele mulțimii, Radu Rosetti, membru al Academiei Române, făcu „o frumoasă descriere a regiunii atît de bogată în lucruri istorice și fapte vitejești și „dă ca exemplu generațiilor viitoare actele de vitejie ale lui Gheorghe Donici”. Au mai evocat figura legendară a eroului, C.Nădejdie, locuitorii Tudorache și Soran. Detașamentul de ostași a depus la baza monumentului o frumoasă coroană de flori. În lungi șiruri oamenii se vor îndrepta spre monument înclinîndu-se în fața lui. Monumentul a rezistat timpului pînă la data de 18 iulie 2000, cînd a fost furat. Hoțul, Valentin Voicu, 32 de ani, a vîndut bustul de bronz la… fier vechi!!! De atunci nici un semn de la cei ce răspund de valorile trecutului. În schimb, la Paris, pe fațada Liceului „Louis le Grand”, se păstrează nealterate numele și placa de marmură. (Eugen ȘENDREA)
Lasă un răspuns