Aproximativ 25.000 de metri cubi de lemn, de proveniență incertă, au ajuns în condiții dubioase la cîteva firme din județul Bacău, care l-au transformat în cherestea. Paguba adusă bugetului de stat se cifreaza, pînă în acest moment, la peste 20 de miliarde de lei, dar adevărata lovitură a fost dată în pădurile de unde s-a furat materialul lemnos. Timp de aproape o lună, polițști din IGP, comisari ai Gărzii Financiare Centrale și ai Comisariatului Regional al Gărzii Financiare Bacău, angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și ai Direcției Silvice Bacău au încercat să reconstituie modul în care s-a furat lemnul și dimensiunea reală a pagubei. În numai două luni, din păduri au dispărut 25.000 de metri cubi de lemn, adică 500 de vagoane de tren pline cu bușteni. Aproximativ 12.000 de copaci au căzut sub drujbele amatorilor de chilipiruri, arbori care împădureau cam 50 de hectare de teren.
Documentele au dispărut într-un incendiu imaginar
Afacerea a demarat în vara anului trecut, cînd, pe raza județului Suceava, în localitatea Pojorîta, au fost înființate cinci firme: SC Global Wood SRL, SC Stuparu SRL, SC Adolf SRL, SC Trei Prieteni IMPEX SRL și SC Pin Bucovina SRL, toate avînd ca acționar și administrator pe Ana Popovici, din Comănești. Firmele au ridicat de la Direcția Silvică Suceava carnete cu avize de însoțire a mărfii, iar de la finanțe, formularele facturi și chitanțe. Pînă aici, nimic ieșit din comun. Ana Popovici a declarat că intenționează să cumpere lemn din județul Suceava, pe care ulterior să îl vîndă. Lemnul a ajuns, cu preponderență, la niște firme din județul Bacău: SC Master Wood SRL, Finn Forest Production Baco SRL, Cod 99 SRL, Ergio Prod SRL, Northern SRL si Good Luck SRL. „În timpul unui control la Master Wood, am remarcat că ceva este în neregulă cu avizele de însoțire a mărfii. Ni s-a părut ciudat că lemnul era adus, zilnic, de la Suceava, iar unele documente ne-au stîrnit suspiciuni. Era o curiozitate faptul că pe aviz a fost trecut că lemnul de rășinoase provenea din județele Vaslui sau Galați, care nu au suprafețe împădurite cu rășinoase”, spune Viorel Ghelase, directorul Direcției Silvice Bacău.
De aici, a început practic cercetarea. „Am invitat-o pe Ana Popovici, cu documente, la sediul nostru. Pe 29 ianuarie, a venit, dar a spus că nu ne poate prezenta nici un act prin care să dovedească proveniența mărfii comercializate prin cele cinci firme ale sale, susținînd că acestea au fost integral distruse într-un incendiu al unei mașini Dacia, petrecut pe 11 noiembrie, pe raza județului Vaslui”, spune comisarul șef Pavel Albu. De aici au apărut primele elemente care se contrazic: Popovici a adus o dovadă, eliberată de poliția Vaslui, prin care se spunea că mașina Dacia cu numărul de înmatriculare BC 02 EDU a fost implicată într-un accident ușor. Nicăieri nu s-a specificat că flăcările ar fi cuprins autoturismul și că în mașină s-ar fi aflat documente care au ars. ” Am apelat la colegii noștri de la Suceava și am aflat că Ana Popovici a fost, pe 11 noiembrie, la ei și a spus aceeași versiune, cu actele care au ars. Numai că un consilier la cele cinci firme a spus, într-o notă explicativă, că actele celor cinci societăți s-au aflat la el și le-a predat în perioada 10 – 12 decembrie lui Ana Popovici. Adică actele existau o lună mai tîrziu”, a constat comisarul șef Albu.
În lipsa documentelor, comisarii au încercat să reconstituie arhiva, de la partenerii de afaceri ai celor cinci societăți înregistrate în Suceava. În urma controalelor, s-au descoperit, la SC Master Wood SRL, Finn Forest Production Baco SRL, Cod 99 SRL, Ergio Prod SRL, Northern SRL si Good Luck SRL, toate din județul Bacău, 225 de facturi fiscale emise de societățile lui Popovici, care justificau aprovizionarea cu lemn. Cu ajutorul facturilor s-a stabilit că, în 2003, în intervalul septembrie – noiembrie, prin cele cinci firme au fost livrați aproape 20.000 de metri cubi de lemn, în valoare de 31,4 miliarde de lei.
500 de vagoane de lemn transportate cu Audi și moara rotativă
Comisarii au solicitat polițiștilor să verifice mașinile care figurau pe avizele de însoțire a mărfii că ar fi făcut transportul. Așa s-a descoperit că, dacă ar fi să ne luăm după documente, cei 20.000 de metri cubi de lemn au fost transportați cu mașini inexistente, cu mașini radiate, cu Audi, Dacia sau Cielo. Pe avize figurează inclusiv numărul de înmatriculare a unei mori rotative, dar și o mașină a finanțiștilor din județul Bacău, o Dacie cu numărul de înmatriculare BC-06 DGF.
Administratorul firmei, Ana Popovici, a declarat, în timpul cercetărilor, că ea, deși era administrator, nu a făcut nimic de capul ei și că s-a rezumat să completeze actele cu datele pe care i le dicta Neculai Parascan, din Agăș, cunoscut în zonă după porecla „Piticul”. De altfel, Parascan este un mai vechi client al Gărzii Financiare Bacău. Comisarii au descoperit, în 2001, că, prin firma sa Tentant SRL Agăș, a comercializat lemn, fără să înregistreze nici un act în contabilitate. Comisarii au stabilit un prejudiciu adus bugetului de stat de aproape 300 de milioane de lei și au sesizat organele de urmărire și cercetare penală, adică Poliția și Parchetul. Deși de atunci s-au scurs mai bine de doi ani, dosarul nu este nici acum finalizat.
„Cum administratorul nu a putut prezenta documente, pe avizele de însoțire a mărfii nu existau indicii că lemnul a fost tăiat din pădure cu avizul Romsilva, este de presupus că materialul lemnos a fost achiziționat din alte surse, din fondul forestier sau din pădurile private”, ne-a declarat Pavel Albu. Cu alte cuvinte, cele cinci firme din Suceava au reprezentat doar un paravan pentru a acoperi furtul de lemne din pădure, făcut de oamenii din zona Comănești – Agăș, sau chiar furturi masive și premeditate. Lemnul, trecut numai pe acte prin Suceava, a aprovizionat firmele din Bacău, care par să nu fie străine ce cumpărau. De altfel, de aproape 14.000 de metri cubi au beneficiat două societăți, SC Master Wood SRL, care are patroni arabi, și Finn Forest Production Baco SRL, cu patroni finlandezi. Comisarii și polițiștii au dispus confisarea de la cele două societăți a întregii contravalori a lemnului, adică aproape 16 miliarde de lei.
Pagubele nu se opresc, însă, aici, pentru că, prin alte trei firme, administrate de Parascan, un fin de-al său și fiica Anei Popovici, s-au făcut și alte tranzacții cu lemn fără proveniență dovedită, iar prejudiciile estimate aici sînt de alte 6,5 miliarde de lei. Tentant Com SRL Agăș, administrator Neculai Parascan, a vîndut lemn fără proveniență dovedită, în valoare de 1,5 miliarde de lei, Popovici Mario Impex SRL, administrată de Ana Maria Popovici, fiica Anei Popovici, a comercializat marfă de două miliarde de lei, iar Conserv Mioara Impex SRL, a rulat material lemnos de 2,8 miliarde de lei. Administratorul de la Comserv Mioara este Florin Manole, adică șoferul mașinii în care ar fi ars documentele și nimeni altul decît finul lui Parascan. Cum materialul lemnos are o proveniență ce nu poate fi dovedită, comisarii au dispus confiscarea întregii contravalori a acestuia. Alte 6,5 miliarde de lei. Tot în timpul controlului s-a mai descoperit și un alt matrapazlîc pus la cale de inventivii patroni din Agăș și Comănești. Pe formularele din carnetele de avize de însoțire a mărfii, ridicate d ela Ocolul Silvic Pojorîta, unde cele cinci firme își aveau sediul, a fost trecută o cantitate de lemn, în timp ce pe formularele care au ajuns la Finn Forest și Master Wood, cantitatea de lemn a fost mult mai mare. „Numai din compararea documentelor descoperite la cele două firme apare o diferență de material lemnos de 3367 de metri cubi, față de exemplarele de la Suvceava. Chiar azi am transmis o adresă la Direcția Finanțelor Publice, prin care solicităm să se calculeze impozite și taxe aferente acestei cantități comercializate. Din estimările noastre, reies de aici încă vreo șase miliarde de lei, reprezentînt TVA neplătit”, spune comisarul șef Pavel Albu.
Tentaculele sînt mult mai adînci
Ingineria financiară gîndită la Comănești avea șanse să devină una perfectă. Marfa a ajuns la cele două societăți din Comănești cu acte aparent în regulă, iar decontarea facturilor s-a făcut prin bancă, în contul firmelor din Suceava. La capătul lanțului, sumele rulate au fost ridicate, în numerar, de administratorul care a figurat în acte, Ana Popovici. Peste 16 miliarde de lei, care s-au rulat în aproximativ trei luni. Ce este de presupus că s-a întîmplat în realitate? Furturile din pădurile de pe Valea Muntelui sînt de mult o realitate. Poliția, garda financiară, jandarmii, au încercat să limiteze fenomenul, dar dispariția acestuia este imposibilă. Atunci, pentru că metodele „clasice” nu au mai ținut, trebuia inventată o nouă modalitate. Cu atît mai mult cu cît, atît timp cît se fură din păduri, cele care au de cîștigat sînt firmele. Acestea iau lemn furat, la jumătate de preț, dar îl introduc în documente la prețul pieței. Cheresteaua care apoi se exportă aduce un beneficiu aproape dublu față de cea care s-ar face din lemn cumpărat la prețul real, practicat de Romsilva.
O ipoteză demnă de luat în calcul este că cele două firme, care aveau nevoie de marfă de contrabandă, au apelat la un amic vechi, Parascan, care a înființat cele cinci societăți din Suceava, în fapt, un simplu paravan. Lemnul furat din pădure a fost „spălat” prin cele cinci firme, care nu au prezentat nici un document care să îi ateste proveniența, dar a fost vîndut mai departe, ca marfă cu acte în regulă. Beneficiarii, Master Wood și Finn Forest, au fost mulțumite de afacere și au plătit marfa prin bancă. Ana Popovici sau Nicolae Parascan, au ridicat banii, cash, pentru a-i putea folosi la cumpărarea reală de lemn furat. Cine poate spune, de fapt, cît lemn a intrat și a ieșit din Master Wood și Finn Forest? Nu poate nimeni garanta că, în realitate, cantitățile nu au fost mult mai mari sau că facturile nu au avut alt rol decît să acopere banii negri ai firmelor, pentru a-i transforma în bani ce au putu fi scoși la lumină, sub formă de plată a unor facturi. În termenii finanțiștilor, dar și ai codului penal, o asemenea operațiune poartă denumirea de spălare de bani.
De unde provine, totuși, lemnul? Viorel Ghelase, directorul Romsilva Bacău, crede că din pădurile din județele Bacău și Harghita. „O parte din lemn este cu siguranță din pădurile particulare din zona Comănești. Probabil au furat și din pădurile de la Romsilva, dar mai puțin, pentru că noi avem pază în păduri. Cred că marfa nu provine doar din județul Bacău, ci și de la Harghita, unde există suprafețe mari retrocedate oamenilor”, spune viorel Ghelase.Din păduri s-au furat, în numai două luni, fără acte, aproape 25.000 de metri cubi de lemn. Adică o garnitură de tren cu 500 de vagoane. La o asemenea afacere, aproape că nici nu mai contează că Garda Financiară a făcut plîngere penală pe numele lui Nicolae Parascan, Ana Popovici și Florin Manole. Ei par să fie simpli pioni ai unei afaceri mult mai adînci. (Nicoleta BICHESCU)
Lasă un răspuns