Problema subordonării Registrului Comerțului dezbină Alianța

Camera Deputaților a dezbătut marți, 23 mai, proiectul Legii funcționării camerelor de comerț, în care se pune acut problema subordonării Registrului Comerțului, instituție cerută din nou de camerele de comerț, care au patronat-o pînă acum patru ani. Dezbaterea a venit după ce Comisia juridică a Camerei s-a pronunțat pentru preluarea Registrului de sub tutela Ministerului Justiției, dar a născut vii dispute între deputații PD, PSD și PNL. Registrul înseamnă fonduri bănești importante, ceea ce îl face deosebit de dorit și de magistrați și de camerele de comerț.

Și pînă acum opiniile au fost împărțite în această privință. Executivul este de părere că acest articol ar trebui discutat după aderarea la Uniunea Europeană și pledează pentru rămînerea Registrului Comerțului la Ministerul Justiției. Ministerul susține că Registrul a fost transferat de la camerele de comerț, în 2002, pentru a consolida caracterul public al acestuia și că opinia experților este că Registrul funcționează mult mai eficient după transfer. Pe de altă parte, mediul de afaceri, prin camerele de comerț, susține contrariul și cere să se folosească direct de baza de date din Registru.
La Bacău, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură și patronatele au solicitat, prin Comisia de Dialog Social, ca autoritățile județului să sprijine preluarea Registrului Comerțului. Comisia a dat, astfel, un mandat prefectului Gabriel Berca și președintelui Consiliului Județean, Dragoș Benea, să susțină un memoriu în acest sens. „Disputele și amendamentele care au fost făcute pe această temă – a spus, în Comisie, președintele Camerei de Comerț, Doru Simovici – erau referitoare la organizarea și funcționarea Registrului, dar și a Camerei de Comerț a României (CCIR). Amendamentele, inclusiv ale cîtorva deputați, cereau ca în CCIR camerele teritoriale să aibă decizie maximă de maxim 49 – 50%. Ceea ce a ieșit de la comisia de industrie și ceea ce este acum arată că adunarea generală a CCIR este formată din camerele teritoriale ca membre de drept, societăți comerciale de interes național, membri colectivi – asociații patronale și profesionale și camere de comerț bilaterale și din membri de onoare”. Membrii cu drept de vot sînt numai cei de drept. Ceilalți au drept de vot consultativ, astfel încît – a mai precizat Simovici – cei care hotărăsc sînt tot camerele de comerț. „Este un aspect pozitiv, dacă luăm în discuție modelul după care funcționează acum CCIR – a opinat președintele camerei băcăuane. Colegiul de conducere al CCIR va fi format din 16 persoane, 11 fiind președinți ai camerelor de comerț teritoriale, un reprezentant al membrilor de drept colectiv, unul al companiilor naționale, cîte unul dintre ceilalți membri, precum și președintele Curții de Arbitraj Internațional, care acum este Victor Babiuc. Și aici drept de vot au numai cei 11, ceilalți avînd drept de vot consultativ. Dacă legea iese așa, putem spune că este un pas înainte față de situația din prezent.
Altfel, legea nu este corespunzătoare, pentru că nu definește relația cu autoritățile, cu celelalte camere de comerț, relația dintre camere și agenții economici. Nici activitatea camerelor de comerț nu este bine definită”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!