Sinaxar ortodox și romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Apostol și Evanghelist Luca

Din învățăturile Sfinților Părinți ai Bisericii: „Iuțimea la oameni este asemenea cu zăduful cel mare, a cărui năpadire oamenii nu o suferă. Ei fug de el, stînd pentru odihna la umbră, care este blîndețea și tăcerea. Pentru om este bine a se depărta, ca de un fum iute, de îndrăzneala iuțimii și a mîniei și a veni la tămîia cea binemirositoare, care este liniștirea. Că nimic nu strică atît faptele bune ca mînia omului iute. Și nimic nu curățește sufletul cel greșit ca frica lui Dumnezeu și buna smerenie. Adică a învăța cuvintele Domnului și a se într-arma adeseori cu rugăciunea. Iuțimea este urîtă de Dumnezeu, precum este scris și în cartea Ecleziastului din Sfînta Scriptură: «Urît este Domnului tot cel iute la limbă și tot cel ce nu se înfrînează de la îndrăznire. Că de voi mustra pe cel fără de minte în mijlocul adunării îl rușinezi pe el, dar nu-i vei lua nebunia». De asemenea se mai spune: «ânțelepciunea luminează fața omului, iar fața celui fără de rușine va fi urîtă.» âmpotriva iuțimii se vorbește și în cartea Proverbelor în mai mai multe locuri: «Leapăda de la tine iuțimea și cuvintele cele de ocară!» Și, iarăși: «Cela ce laudă cu mare glas pe prietenul său nu se deosebește cu nimic de cel ce îl blesteamă». Se mai zice: «Cel ce-și păzește gura sa, își păzește sufletul său de necaz». Cu alte cuvinte trebuie să ne dăm silința, cu tot sufletul, ca să nu lăsăm loc îndrăznelii celei rele să ne stăpînească, întru cît aceasta prăpădește toate roadele faptelor bune săvîrșite de om. Căci cel ce se înalță cu îndrăzneală este neplăcut nu numai lui Dumnezeu, ci și oamenilor. La aceasta a făcut referire Sfîntul Prooroc David cînd a zis: «Bine este mie că m-ai smerit, ca să mă învăț îndreptările Tale» (Psalmul 118, versetul 71). La fel a afirmat și Sfîntul Apostol Pavel: «Datu-mi-s-a un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc» (Epistola II către Corinteni, cap. 12,7). Mai stă scris, de asemenea: «Cine se va lăuda că are inima curată înaintea Domnului? Sau cine va îndrăzni să zică înaintea Lui: Sînt drept?» De asemenea, și Mîntuitorul Iisus Hristos, cînd a îndrăznit Petru de a zis: «Milostive Doamne, nu va fi ție una, ca aceasta», l-a certat, spunîndu-i: «Mergi iînapoia Mea, satano!» Iar, după învierea Domnului, fiind întrebat: «Petre, oare Mă iubești tu pe Mine?». Cu toată dăruirea, Petru a răspuns: «Adevărat este, Doamne, Tu știi că Te iubesc!»”. (Constantin GHERASIM): Sînt drept?» De a

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!