Fotograful Viorel Cojan a descoperit singur lumea văzută prin lentilă

în perioada anilor de liceu a fost hipiot, după aceea a făcut doi ani de pictură bisericească. „M-am lăsat pentru că nu simțeam chemare și nu mă puteam adapta rigorilor de șantier. într-o zi, nu m-am dus la un șantier pentru o restaurare și gata…”, și-a amintit Viorel. Apoi, a făcut grafică, artă pentru care a fost apreciat de Dan Hăulică. A avut șansa să apară în „Secolul XX”, dar Hăulică a plecat ambasador. S-a apucat „absolut întîmplător de fotografie” la Moinești, orașul natal, a făcut nuduri pe care le-a trimis la „Cîntarea României”, a avut parte de o emisiune la TV realizată de Tudor Vornicu și, poate cel mai important, a devenit tată pentru a doua oară, la vîrsta de 50 de ani. „Am făcut un copil la 50 de ani, așa cum fac actorii la Hollywood”, spune el în glumă, parafrazîndu-l pe pictorul Mihai Chiuaru, care îl tachinează mereu cu această expresie.
Cu toate peripețiile care i-au colorat viața, Viorel Cojan rămîne același artist apreciat atît de breasla fotografilor, cît și cea a artiștilor plastici, un profesionist în adevăratul sens al cuvîntului. Un om care privește lumea prin lentila obiectivului de fotografiat și care „este cam rar la vedere”, după cum mărturisește soția. Cunoscut și prezent la majoritatea evenimentelor culturale organizate în urbea lui Bacovia, Viorel Cojan nu pierde nici un prilej de a imortaliza pe filmul fotografic locuri și oameni pe care, probabil, istoria îi va șterge necruțător din memoria colectivă. „Am mii de filme pe care le țin depozitate în balcon, în bucătărie, în cutii speciale”, ne-a asigurat el. Și-ar dori să trăiască din această artă a fotografiei, „este visul și dorința mea”, după cum mărturisește, dar deocamdată nu prea se poate. „De aceea m-am apucat de grafică publicitară. însă la Bacău există o anumită mediocritate care domină domeniul publicității”, ne-a spus el. în consecință, îl bate gîndul să plece în alt oraș, la București, pentru a se putea desfășura așa cum se cuvine.
Spre deosebire de alți artiști, Viorel Cojan face parte din cei a căror valoare nu se justifică prin diplome de studiu, pentru că nu a avut șansa de a care n-au primit acte la mînă. Cu toate că a beneficiat de recunoaștere și apreciere din partea unor personalități în domeniul graficii și al audio-vizualului, nu a reușit să intre la IATC. „Am dat de două ori admitere, dar n-am reușit. Pot să zic că sînt autodidact. M-am lăsat condus numai de harul meu”, a precizat el. Pentru că Viorel Cojan este unul dintre acei fotografi care cred că fotografia poate fi și hartă, nu doar un simplu hobby. Acum, avînd o fată, Ada, studentă în ultimul an la Filologie, și o alta, Miruna, de doar cîțiva anișori, Viorel Cojan povestește cu nostalgie despre anii cînd realiza nuduri, pe care le expedia la „Cîntarea României”, și cînd era așteptat cu brațele deschise de colegii din București. „Era cel mai interesant subiect. Le trimiteam la «Cîntarea României» și erau primite cu mult simpatie. Eram singurul moldovean care participam cu așa ceva. Am avut și o expoziție la Sala Dalles”, și-a amintit fotograful. De la nudurile comuniste, Viorel Cojan a trecut la grafica publicitară. A rămas consecvent fotografiei, și a reușit, după 30 de ani, să-și mențină neschimbat tonusul și satisfacția pasiunii. Lucru care-l bucură cel mai mult. „Sînt satisfăcut că nu mi-am pierdut entuziasmul începutului. Fac același lucru cu plăcere de 30 de ani și mă simt la fel de proaspăt și de motivat”, a încheiat Viorel Cojan. (Constantin GHERASIM)ticipam cu așa ceva. Am avut și o expoziție la Sala Dalles”, și-a amintit fotograful. De la nudurile comuniste, Viorel Cojan

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!