Lovit de soartă, un nevăzător băcăuan s-a regăsit în cultură

Cum își poate lua viața de la capăt un om în putere, pe care soarta îl lipsește pe neașteptate de bucuria simplă, dar plenară de a vedea? „Prin cultură”, ar răspunde fără ezitare Costel Lazăr, nevăzătorul care a reușit performanța unui loc doi pe țară ocupat de județul nostru la ultima ediție a concursului «Meridianele lumii», competiție dedicată românilor fără vedere și desfășurată luna trecută, la Timișoara.
Locuitor al comunei Ștefan cel Mare, Costel Lazăr, astăzi în vîrstă de 37 de ani, a fost fără îndoială urmărit de ghinion. „în primăvara lui 1994 lucram încă la Chimcomplex, pe post de operator chimist. Prin martie, însă, s-a întîmplat ceva ce mi-a schimbat cursul existenței. Lucram la o conductă, cînd una dintre garnituri a cedat, iar gazul a țîșnit afară, drept în ochiul meu stîng. Cu toate eforturile medicilor, vederea nu mi-a mai putut fi salvată”, și-a amintit bărbatul cu tristețe. Resemnat, Costel reușise să depășească momentul, cînd, doar un an mai tîrziu, soarta avea să-i fie pecetluită de un al doilea accident. „Mergînd într-o noapte prin sat, am fost atacat fără motiv de un om cunoscut pe la noi ca fiind bolnav psihic. M-a lovit cu o scîndură și astfel am pierdut și ochiul celălalt”, a continuat el.
în plină tinerețe, Costel Lazăr s-a trezit în întuneric, fiind nevoit să-și reconsidere întreaga viață. Adaptarea la noua stare a fost mult mai dificilă. Bărbatul nu s-a descurajat, orientîndu-se către un lucru ce-i plăcuse de mic: cititul. A învățat Braille, a făcut rost de cărți și casete audio. Mai mult, s-a hotărît la un moment dat să se înscrie la «Meridianele lumii», concurs în care participanții răspund la întrebări pe marginea unei lecturi dinainte stabilite. „Anul acesta am învățat zece capitole din «Pe meridianul Yamato» de Florin Vasiliu, o carte despre ceea ce reprezintă Japonia. Pe baza celor șase casete studiate, am reușit să obțin al doilea punctaj pe țară după reprezentantul Timișoarei, în cel de-al șaptelea an de prezentare”, a mai povestit el.
Ce destin va avea acest om care și-a pierdut vederea fără a fi avut vreo vină, dar care a reușit performanțe deosebite? Deocamdată, el trăiește tot în sat, din circa șase milioane de lei pe lună, bani din pensia de la Chimcomplex, alocația specială și indemnizația de însoțitor. „Mă descurc și eu cum pot, mă mai ajută rudele ori, contra cost, lumea din sat. Am mai multe corespondențe cu amici care-mi trimit cărți, mai ascult pe la televizor despre ce se petrece în lume” a încheiat Costel Lazăr, un suflet pe care viața încă nu l-a frînt. (Alin LEANCĂ)eușit performanțe deosebite? Deocamdată, el trăiește tot în sat, din circa șase mili

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!