Bacăul are mai mulți oameni la orașe

Cifrele înregistrate la recensămîntul din 2002 au arătat că, din totalul celor 21.680.974 de cetățeni români, 10.245.894, adică 47,25 la sută, locuiau în sate. În anii care au urmat, în multe județe s-a constatat o depopulare a mediului urban, o parte dintre orășeni preferînd să se întoarcă în locurile natale din mediul rural. Fenomenul a devenit îngrijorător, mai ales în condițiile în care apropiata aderare la Umiunea Europeană impunea tocmai creșterea gradului de urbanizare. Și, pentru a corespunde acestei cerințe, Guvernul a lansat un program ce viza înființarea a 1.000 de noi orașe și comune.

Repede și multe

Pentru că în Moldova situația era diferită de cea de la nivel național, existînd mai mulți cetățeni în mediul rural (53,82 la sută din totalul populației la Bacău, 63,34 la sută la Botoșani, 52,5 la sută la Iași, 36,63 la sută la Neamț, 66,73 la sută la Suceava și 60,65 la sută la Vaslui), s-a aprobat înființarea de noi orașe. Așa se face că în cele 7 orașe ale Bacăului din 2005 li se vor adăuga încă 3 – Dărmănești, Podu Turcului și Sascut, în timp ce Botoșaniul s-a ales tot cu încă 3 orașe – Bucecea, Flămînzi și Ștefănești. Iașiul se va putea lăuda cu încă cinci localități urbane – Răducăneni, Vlădeni, Podu Iloaiei, Țibănești și Belcești (care se vor adăuga celor 4 existente), în timp ce Neamțul s-a „îmbogățit” cu orașul Roznov. Pe de altă parte, Suceava a devenit deja județul cu cele mai multe oraşe – 16, localităţilor urbane existente (Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Cîmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Vatra Dornei, Siret și Solca) adăugîndu-li-se încă 8 (Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Milișăuți, Salcea, Liteni și Vicovu de Sus). Vasluiul, în schimb, stă mai prost la acest capitol – singurul oraș înființat este Murgeni, localitate care are acest statut de la 1 ianuarie 2004. În acest ultim județ ar mai exista două tentative de înființare a unor noi orașe – Fălciu și Zorleni, însă, deocamdată, nici nu au fost organizate referendumuri.

Urbanizare rurală

Chiar dacă în ansamblu localitățile al căror rang a fost ridicat la statut urban îndeplinesc criteriile impuse de legislație (numărul locuitorilor și existența unor instituții), aspectul lor general este mai mult al unor tîrguri care ar tinde spre statutul de comună. În majoritatea cazurilor, activități economice nu prea există, preponderente fiind veniturile din agricultură, spitalele funcționează ca niște centre medico-sociale, drumurile sînt mai mult blocate de căruțe, iar canalizarea este o poveste. Asta nu înseamnă însă că nu există șansa dezvoltării, mai ales că, devenind orașe, fostele comune vor avea bugete mai mari și acces la programe ce oferă finanțări importante proiectelor de investiții în infrastructură. De altfel, aceste ultime aspecte au fost cele care i-au convins pe locuitori să-și de-a acordul pentru a deveni orășeni. Oamenii aspiră la mai mult și, în unele cazuri, așteaptă de ani întregi schimbarea.
Dacă cetățenii și autoritățile și-au îndeplinit sau își vor îndeplini în curînd visul, e greu de spus ce le rezervă viitorul apropiat. Și asta pentru că, devenite peste noapte orașe, fostele comune se vor confrunta cu greutățile inerente – creșteri ale valorilor taxelor, finanțări mai mici din partea bugetului județului pentru susținerea activității din spitale și școli și, mai ales, majorarea contribuției locale în cazul accesării unor programe europene. Însă, poate că unele comunități vor trece peste aceste piedici, putînd ajunge exemple pentru localitățile ai căror cetățeni jinduiesc și ei să devină orășeni, așa cum le cer normele europene. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!