Sondajul, viscolul și politicienii

Ștefan RADU

Am așteptat cu teamă acest week-end, tensionat de buletinele meteo care – începînd de miercuri încă – anunțau adevărate calamități: furtuni de zăpadă, nămeți cît casa, geruri de să crape pietrele. La urma-urmei – m-am gîndit – este sfîrșitul lui noiembrie și iarna are toate drepturile să-și facă mendrele. însă evenimentele anunțate de către meteorologi păreau a fi cu mult – ca intensitate – peste ceea ce s-ar numi normalitate… Ce a urmat? Soarele strălucitor care a marcat dimineața de duminică a dat peste cap toate anxietățile mele: puțin ger și cam atît! Reporterii de pe la televiziunile specializate în reportaje senzaționale au căutat o furtună ratată pe la Constanța, cîțiva turiști rătăciți prin Bucegi, știri fără mare importanță. Nu au îndrăznit să-i mai spioneze pe bulgari de teamă că și buldozerele lor pot fi declarate obiective de interes strategic…
Citesc analizele ultimelor sondaje de opinie și ele seamănă cu niște buletine meteo. Cîndva circula o anecdotă: „Dacă posibilitatea de predictibilitate a vremii este de 40 la sută, de ce specialiștii nu dau prognozele pe invers? Șansa de a nimeri datele corecte ar fi de 60 la sută…” Cam aceeași întrebare aș adresa-o sociologilor angajați de partide să ghicească în palma electoratului. Se iau cîteva sute de răspunsuri (cît mai comod de cules), de cele mai multe ori dintr-o zonă restrînsă ca tipologii, și se lansează un verdict bine ambalat într-un staniol care să ia ochii celui ce va vota. Unii mai spăimoși – așa, ca mine, în acest week-end – iau rezultatele sondajelor de opinie precum preceptele biblice. Ajung să fie convinși că oriunde ar pune ei ștampila tot X și Y vor ajunge în finala din 12 decembrie. Am auzit păreri ale unor prieteni care nu mai au chef să piardă vremea pe la urne și să aleagă exact candidații preferați deoarece „irosesc voturile aiurea”. Cu greu le schimb părerea și îi convig să-și ducă intențiile pînă la capăt. Le reamintesc faptul că, la alegerile locale și în multe alte situații, sondajele de opinie realizate de „institute” cu nume pompoase s-au dovedit, la numărătoarea finală a voturilor, lipsite orice consistență. Ca și în cazul buletinelor meteo, „viscolul” s-a confirmat doar la periferia vreunui cartier dintr-un orășel de prin Oltenia, iar marile furtuni s-au consumat într-un pahar cu apă chioară. Atunci – mă întreb – ce rost are să „devorăm” sondajele de opinie? Uităm că majoritatea dintre ele – mai ales cele ce se dau publicității – sînt comandate de diverse formațiuni politice, plătite cu valută și „cosmetizate” după gustul beneficiarului. Electoratul – în dimensiunile sale profunde – este mai greu predictibil chiar decît o banală ploaie de vară. Singur cu necazurile lui, în cabina de vot, alegătorul își revarsă toate frustrările sale pe buletinul cu candidați odată cu tușul de pe ștampilă. Esențială în procesul alegerilor este prezența la urne: cu cît va fi mai mare numărul celor ce-și vor exprima opțiunea, cu atît mai aproape de intențiile reale ale națiunii va fi rezultatul. Ca și în cazul sondajelor, eșantionul celor chestionați influențează calculele probabilistice finale. Este de neconceput absența oricăruia dintre noi la numărătoarea care va decide direcția țării pentru următorii patru (sau cinci…) ani. Pe motiv că „tot ăla iese” nu se justifică cedarea dreptului de a alege. Cînd prezența la vot este redusă înseamnă că doar „nucleele dure” ale partidelor au ales, iar cei atinși de lehamitea politică nu vor mai fi reprezentați de viitoarea administrație centrală. Ce fel de președinte al țării va fi cel ales, în realitate, doar de 15-20 la sută dintre românii cu drept de vot? Restul de 80 la sută se vor simți trădați. Culmea este că, pe parcursul mandatului, cei mai vehemenți contestatari sînt chiar inșii care nu au făcut efortul de a merge la secțiile de votare. Au ei, oare, dreptul de a fi nemulțumiți? O vorbă veche românească spune să faci toate lucrurile la vremea lor…jelor, eșantionul celor chestionați influențează calculele probabilistice finale. Est

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!