Roata norocului

Mamona și Loto

Milioane de români își pun, din nou, speranța în obținerea lozului cel mare la extragerea Loto 6 din 49. Nu doar speranța, ci și buzunarele. Duminica asta n-a fost să fie. Poate cea care urmează… Potul e gras: peste 90 de miliarde de lei! Va ieși, în sfîrșit, varianta cîștigătoare? Greu de spus. După cum se învîrt treburile în caruselul noroacelor, am fi tentați să credem că nici duminică – de ziua alegerilor, nu se va produce minunea. Sau, cine știe!?…

Societățile antice au rezistat vitregiei timpurilor și condițiilor naturale datorită respectării stricte a unor principii – norme de conduită. Incălcarea normelor impuse de suveran sau de către societate era pedepsită aspru, sancțiunea cea mai teribilă fiind considerată alungarea din cetate pentru un număr de ani. Alături de normele de conduită obligatorii ființau principiile moral-religioase, a căror încălcare urma să fie sancționată după moarte, așadar în viața de apoi.
Unul dintre preceptele Bibliei care ar trebui să fie de actualitate și astăzi pentru evrei și creștini, și nu numai, declară primordială credința în Divinitate, sub formularea: nu poți sluji și lui Dumnezeu și lui Mamona, nu poți lucra la doi stăpîni pentru că pe unul îl vei sluji, iar pe celălalt îl vei urî.
Mamona era considerat de către vechii evrei ca fiind Zeul Norocului – Zeul Banului, fapt care se răsfrîngea în viața unor grupări fanatice iudaice care trăiau în cadrul unor comunități închise unde era interzisă folosirea monedei ca mijloc de schimb. Era acceptat doar trocul în produse și servicii.
Lumea a evoluat din punct de vedere material și ca urmare a intensificării comerțului între state și regiuni de pe Terra. De la talantul grecesc ce cîntărea 22 de kilograme de aur, de la firfiricul turcesc pînă la plăpînda monedă românească omul, în general, fie că a fost comersant, producător ori ofertant de servicii, a trecut la capitalizarea banului, ca avere. Veacurile l-au pierdut în umbra vremii pe Zeul Mamona, banul însuși devenind zeu absolut. Polarizarea accentuată a bogăției a dus la scindarea oamenilor în bogați și săraci. Pe lîngă cămătarii get-beget și băncile-cămătari, care cîștigă suficient de bine, au apărut întreprinzătorii șireți, fie persoane fizice ori juridice, care au inventat jocurile de noroc. Nu ne oprim asupra marilor cazinouri unde „joacă” pătura „subțire”, avută, nici la jocul de poker pentru puținii pătimași de cărți, fie ele măsluite sau nu, la barbutul practicat de pegra cartierelor rău famate și nici la „alba/neagra” unor țigani ce reușesc să păcălească la colț de stradă niște nătăfleți, care nu-s chiar puțini. Ne oprim la jocul de noroc organizat de stat, care are, sau ar trebui să aibă reguli clare, garantate de întreprinzător. Adică de stat.
Automatizarea și cibernetizarea au cuprins și jocul național Loto, fie el 5 din 40, 6 din 49, joker, noroc, loz în plic. Omul, de felul lui devine hoț din varii motive, iar atunci cînd se poate ascunde în spatele calculatorului devine super-hoț, chiar dacă prada nu îi aparține în întregime. Muncește în sistem, iar acesta trebuie uns ca să nu scîrțîie sau, Doamne-ferește, să nu se gripeze!
Cu ceva timp în urmă, sînt ani de-atunci, la un chioșc unde se vindea loz în plic, situat pe lîngă clădirea Tribunalului, o vînzătoare și-a permis să rupă un loz de 3 lei, atunci cînd leul era leu. A cîștigat 5 000 de lei dintr-o pungă de lozuri, neîncepută. S-a minunat foarte! Știindu-se în bani a mai rupt un loz, care avea același cîștig. Cu sufletul la gură, a rupt și un al treilea bilet, și atunci cînd a văzut că și acesta avea același cîștig s-a speriat și s-a dus la director pentru că a crezut că a fost pusă la încercare de aparatul represiv al statului. Era clar că punga în cauză fusese încărcată cu cele 50 de lozuri cu adrisantul stabilit, dar din neatenție la manevrare a scăpat în grămadă. Cîte pungi nu vor fi fost capsate pentru anumite destinații și persoane! Și-apoi, lozul se poate citi cu aparatură specială, fiind „scăpate” la vînzare doar cîteva, acolo, ca momeală pentru creduli!
Suspectă situație că de cîtva timp crește reportul la Loto 6/49 și joker. Asta se va întîmpla doar pînă în preajma alegerilor, dacă nu cumva chiar pînă în acea zi fatală pentru unele forțe politice.
Inainte de marea buluceală din decembrie ’89 tragerea la loto se făcea cu public pentru ca să poată vedea tot românul ce și cum. Astăzi, fiecare agenție loto are un calculator care este legat le serverul central din București. Depunerea de bilete se face pînă duminica, doar cu cîteva ore înaintea extragerii. Un meseriaș, bun programator de calculatoare, care lucrează la serverul central știe în orice clipă ce formație de numere nu a fost depusă în țară. Cine garantează că meseriașul și șefii lui nu-i pot telefona lu Xulescu, cu 5 minute înainte de închiderea agențiilor, pentru ca acesta să depună formația norocoasă? Comisia și extragerea tehnică sînt simple jocuri de copii handicapați; la una din extrageri specialistul coordonator tehnic a anunțat bila cîștigătoare înainte de a fi extrasă! Simplă premoniție?!
Alături de principiul religios, care oprește practicarea jocurilor de noroc, apare aspectul mizer, fiindcă cei care cotizează plătind acest tribut pe prostie și credulitate sînt săracii orașelor, care speră la o minune care să-i scape de sărăcie.
Au mai funcționat jocuri de noroc piramidale (vezi vestitul Bingo), dar cînd nătăfleții și-au dat seama că aleargă în gol după cîștigul iluzoriu au renunțat și jocul s-a prăbușit. Cîștigul statului, în speță – al guvernării – este pe măsura prostiei noastre. Jocul Loto sfidează teoria probabilității atunci cînd din 16 milioane de variante nu se „nimeresc” 6 numere cîștigătoare. Interesant de știut și cine l-a numit în funcție pe mai-marele Loteriei Naționale – al nenorocului românilor!
Zeul-Ban își ia tributul în timp ce o parte substanțială o cedează „amărîtului” de stat în dauna credulului sărac. Așadar, lăsați deoparte iluziile îmbogățirii. Ca să nu aveți deziluzii. Lozul cel mare mai are, încă, de așteptat. (George TOPOLNIȚĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!