„Fecioara, astăzi, pre Cel mai presus de ființă naște!”

„Cu adevărat mare este taina dreptei credințe: Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălțat întru slavă. Taina aceasta, din veac ascunsă, s-a descoperit prin Nașterea Mîntuitorului Hristos în peștera de lîngă cetatea Betleemului. După ce, în multe rînduri și în multe chipuri, prin proorocii Vechiului Așezămînt, a vestit lumii mîntuirea, la plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său născut din femeie, născut sub lege, ca pe cei de sub lege să-i răscumpere, ca să dobîndim noi înfierea.
Cerul și pămîntul, lumea celor văzute și a celor nevăzute, firea întreagă se bucură văzînd că Fiul lui Dumnezeu «S-a pogorît din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfînt și din Maria Fecioara și S-a făcut om». Dintru înălțimile cerurilor, puterile îngerești proslăvesc pe Dumnezeu cu imnul păcii, văzînd împlinită făgăduința Răscumpărării și a mîntuirii oamenilor.
Magii din îndepărtările Răsăritului, urmărind steaua luminoasă care mergea înaintea lor, au găsit Pruncul pe care-L căutau. I s-au închinat, deschizînd visteriile lor, I-au adus aur, ca unui domn ceresc, smirnă, ca unui arhiereu mijlocitor, și tămîie, ca unui Dumnezeu.
«Lui Hristos care s-a născut ca să ridice chipul celui mai înainte căzut I s-a închinat și I-a slujit, – cum glăsuiesc vechile cîntări bisericești, – toată făptura: cerurile cu steaua și cu slavoslovia îngerilor, pămîntul cu peștera, cu ieslea, cu ființele necuvîntătoare și cu păstorii care lăudau pe Domnul slavei. Cerul și pămîntul s-au unit, astăzi, născîndu-se Hristos. Dumnezeu pe pămînt a venit și omul la cer s-a suit». Prin întruparea Sa de la Duhul Sfînt și din Maria Fecioara, Domnul nostru Iisus Hristos s-a făcut om adevărat; păcatul însă n-a locuit în El. El a rămas în același timp Dumnezeu adevărat.
Nașterea Mîntuitorului a avut loc în «orașul lui David, care se numește Betleem», unde Sfînta Fecioară Maria, împreună cu cel ce avea poruncă de la Dumnezeu de a fi ocrotitor – dreptul și temătorul de Dumnezeu Iosif, – a mers ca să se înscrie» la recensămîntul populației, rînduit în vremea aceea în Israel. La Betleemul aureolat de bucurie, de lumină și de pace, în ieslea care ține loc de leagăn, pe paiele care țin loc de saltea, în căldura pe care o dădea suflul animalelor din staul, în armonia cîntărilor îngerești, se naște Dumnezeiescul copil. Lucruri mari și minunate au învăluit momentul nașterii. Sfîntul Evanghelist Luca ne încredințează că îngerii Domnului le-au vestit păstorilor, care, după semnul pe care l-au primit de la înger,au aflat pe Maria și pe Iosif și pe Prunc, culcat în iesle.

Vă îndemn deci ca, împreună cu oștile cerești și cu toată creștinătate de pe pămînt, să dăm și noi «slavă întru Cei de sus lui Dumnezeu, pe pămînt, pace și între oameni, bunăvoire», prăznuind Sfînta Naștere cu toată cuviința și evlavia creștinească.
La mulți ani cu sănătate! Noul an 2005, cu belșug și pace!”

Prea Sfințitul Eftimie, Episcopu Romanului aduc laudă lui Dumnezeu „pentru toate cîte au auzit

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!