Sistemul lohn a salvat firmele de confecții

Județul Bacău, rai pentru Versace sau Benetton

Versace, Benetton, Mark & Spencer sau Gianfranco Ferre. Mărci de renume din domeniul modei, ale căror produse le poți cumpăra doar din magazinele luxoase deschise în orașe cu ștaif din diferite colțuri ale lumii. O pereche de pantaloni marca Versace sau o jachetă sport de la Mark & Spencer sînt o necesitate sau un moft, pe care, cel mai adesea, și le pot permite doar cei cu bani mulți. Și nu doar la noi, ci și în țările civilizate. Puțini dintre noi știu, însă, că în județul Bacău, prin mîinile miilor de confecționeri, trec zilnic haine ale celor mai mari case de modă din lume. Băcăuanii nu lipesc doar eticheta celebrelor firme, ci migălesc zilnic, pentru ca produsul să iasă corespundă standardelor mondiale.

Dintre cele 232 de firme de confecții existente în județul Bacău, aproximativ 75 % dintre acestea lucrează în sistem lohn, reiese din datele oficiale. Aceasta înseamnă că societatea din Bacău are încheiat în contract cu o firmă din străinătate, care aduce materialul, furniturile, de la nasturi la fermoare și ață, modelul și etichetele. produsul este confecționat în județul nostru, apoi ia calea firmei care l-a comnadat, care, la rîndul ei, îl vinde sau poate fi doar un intermediar între o firmă de talia lui Versace și producătorul local. În acest sistem, cele peste 200 de societăți de confecții din județ au reușit să supraviețuiască sau chiar să se dezvolte.

„Mulți spun că sistemul lohn este o cale de a exporta forța de muncă în străinătate. Lumea uită, însă, că, prin intermediul lohn-ului, a fost adusă valută în țară și mii de oameni și-au găsit un loc de muncă. Evident, sistemul are și dezavantajele lui, pentru că nu îți permite decît un profit limitat și o dezvoltare limitată”, spune Vasile Păun, patronul firmei Willy Impex SRL Bacău. Cei care lucrează în lohn se plîng de concurența tot mai drastică de pe piețele asiatice, acolo unde forța de muncă este ieftină și tentantă pentru occidentali.

De altfel, sistemul lohn pare să își trăiască ultimele clipe în țările candidate la aderarea în Uniunea Europeană. În Ungaria, spre exemplu, mii d efirme și-au închis porțile după intrarea în UE, cînd salariul minim pe economie a depășit pragul a 300 de euro. Patronii au înțeles că nu se pot plăti oamenii din beneficiile aduse de acest sistem și au preferat să pună lacăt pe afaceri.

Lohn-ul a reprezentat doar o perioadă de tranziție

Specialiștii în domeniu spun că afacerile în sistem lohn o duc tot mai greu în România. Și asta, în primul rînd din cauza tendinței firmelor mari din străinătate de a căuta forța de muncă cea mai ieftină, care nu mai este în țările din sud-estul Europei, ci în țările din fostul bloc sovietic și din Asia. „Lohn-ul a fost doar o soluție bună pentru o perioadă de tranziție. Tendința va fi ca firmele să producă bunuri făcute sub marcă sută la sută românească, într-un flux complet. Numai că aici ne vom învîrti într-un cerc vicios. Fiindcă această perioadă în care sistemul lohn a fost la putere a dus la dispariția producătorilor autohtoni de țesături și accesorii. Confecționerii care vor dori să ia mărfuri din țară, nu vor mai avea spre cine să se îndrepte”, estimează Ana Cazacu, președintele Asociației Contexim, a patronatului din industria ușoară din județul Bacău.