Doru CIUCESCU
Anul 2004 este decisiv pentru demersurile României de a deveni membră a Uniunii Europene deoarece este necesar să se finalizeze negocierile de aderare. De asemenea, în acest an vor avea loc alegerile locale, parlamentare și prezidențiale, în urma cărora va rezulta o soluție politică la numeroasele probleme interne și internaționale ale țării. În acest context se poate spune că recentele alegeri parlamentare din Spania readuc în discuție (pentru a cîta oară?), trebuințele alegătorilor în momentul exercitării dreptului de a vota, prevăzut de Constituție.
Ce s-a întîmplat la alegerile parlamentare din Spania? Cu cîteva zile înainte de alegeri, conform sondajelor de opinie, Partidul Popular, de guvernămînt, avea cu 10 procente mai multe opțiuni decît Partidul Socialist. În ziua fatidică de 11 martie a.c., la Madrid s-au produs o serie de atentate teroriste cu bombe, în urma cărora și-au pierdut viața 200 de oameni, dintre care 16 români, dar au fost și peste 1500 de răniți, dintre care mai mult de 40 de români. După numai trei zile, în urma alegerilor din 14 martie, situația s-a inversat, astfel că Partidul Popular a obținut numai 37 de procente din voturile exprimate, iar Partidul Socialist și-a adjudecat, nesperat, 42 de procente dintre alegători, devenind astfel partid de guvernămînt (?!).
Lista surprizelor electorale aparent paradoxale poate continua cu alte rezultate contradictorii din ultimul deceniu. Astfel, într-un sondaj de opinie publicat la 14 februarie 1996, candidatul Boris Elțin a fost creditat cu 5 procente din sufragii. Ulterior, generalului Aleksandr Lebed, care întrunea 25 de procente din opțiunea alegătorilor, a fost atras în tabăra lui Elțin și a renunțat să mai candideze, punînd condiția să fie nominalizat ca vicepremier în viitorul guvern. În urma alegerilor din 16 iunie 1996, Boris Elțin a obținut 35 de procente din voturi (?!), în timp ce Evgheni Zuganov, candidatul comunist, a reunit numai 32 de procente. În al doilea tur de scrutin, care a avut loc la 3 iulie, Boris Elțin a devenit președinte cu majoritate covîrșitoare de voturi.
Un alt fenomen uimitor se petrece, acum, în România. La începutul anului 2004 cabinetul Năstase, în ciuda numeroaselor acuze de corupție și de lentoare în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, nu a suferit în mod semnificativ efectul uzurii de guvernare, fiind creditat la „locale” cu peste 40 de procente. În același timp numărul asistaților sociali a crescut într-un ritm fabulos. Astfel, presa a semnalat un caz interesant, și anume că numărul celor care primesc ajutoare în comuna Plopana din județul Bacău reprezintă aproape jumătate din locuitori (?!). În dorința ca numărul celor asistați să fie cît mai mare, edilii plopăneni au apreciat că o vacă crescută într-o gospodărie nu produce lapte în valoare mai mare de 146 000 de lei pe an, altfel spus, de cel mult 400 lei pe zi, ceea ce înseamnă o producție zilnică de aproximativ 40 de mililitri (?!).
Pentru a ne explica aceste răsturnări spectaculoase de scoruri electorale, consider că este necesar să amintesc activitatea de cercetare științifică a lui Abraham Harold Maslow. Marele psiholog s-a născut la 1 aprilie 1908 în cartierul Brooklin, din New York, într-o familie de emigranți ruși. În 1930 a devenit un B.A. (Bachelor of Arts) la Colegiul de Drept din New York. Imediat după aceea, s-a înscris la Universitatea din Wisconsin, unde a obținut, în 1931, un M.A. (Master of Arts) și în 1934 un Ph.D. (Philosophy Doctor). Ulterior a lucrat la Columbia University din New York. A murit de atac de cord la 8 iunie 1970. Una din principalele rezultate ale cercetării lui Maslow a fost așa-numita „Theory of being needs” (Teoria trebuințelor umane). Această teorie are la bază următoarele premize: 1) comportamentul omului este comandat de trebuințele nesatisfăcute; 2) omul nu este mulțumit pe deplin niciodată și pe măsură ce unele trebuințe sînt satisfăcute, altele își fac apariția; 3) există o anumită ierarhie, aceeași pentru toți oamenii, în apariția și satisfacerea trebuințelor; 4) de cele mai multe ori, nesatisfacerea unei trebuințe de nivel inferior împiedică apariția trebuințelor de nivel superior; 5) omul dorește să se perfecționeze continuu. Maslow a identificat următoarea succesiune a trebuințelor, pe care le-a dispus sub formă de piramidă: 1) „physiological needs” (trebuințe fiziologice), dintre care pot fi menționate aerul, apa, somnul, hrana, sexul, adăpostul; 2) „safety needs” (trebuințe legate de securitate), care se referă la securitatea fizică și psihică; 3) „belonging needs” (trebuințe legate de apartenență), cum sînt apartenența la un grup, prietenia, dragostea, tandrețea; 4) „esteem needs” (trebuințe legate de stimă), cum ar fi stima față de sine și din partea celorlalți, libertatea, proprietatea; 5) „self-actualisation” (trebuințe legate de autorealizare), ca de exemplu, împlinirea de sine, creația.
Teoria trebuințelor umane a lui Maslow este utilizată de specialiștii în management la explicarea motivației umane a muncii. Dacă se aplică această teorie la analiza răsturnărilor spectaculoase de scor electoral menționate anterior, se desprinde concluzia că în Spania și Rusia a contat foarte mult asigurarea trebuințele legate de securitatea fizică, trebuințe care au fost exacerbate de atentatele cu bombe din Madrid, respectiv prin frecventele asasinate petrecute la Moscova în acea perioadă. Pe de altă parte, este evident că pentru aproximativ jumătate dintre locuitorii din Plopana primordiale sînt trebuințele fiziologice legate de hrană și de adăpost. Cum vor vota plopănenii la „localele” din acest an? Răspunsul la această întrebare este complex și depinde de mulți factori. Există o mare probabilitate ca unii dintre beneficiarii ajutoarelor sociale să voteze cu actualii edili ai comunei, care au apreciat că o vacă îngrijită în gospodărie produce zilnic aproximativ…40 de mililitri de lapte, ca la multe din fostele C.A.P.-uri. Mai există condiția ca bugetul țării să poată suporta această cheltuială suplimentară. În caz contrar, s-ar putea ca unii dintre respectivii plopăneni să fie trecuți absenți în listele de votare, fiind plecați la muncă, de exemplu în…Spania. Chiar și așa, n-ar fi de mirare ca unii dintre emigranții Plopanei să figureze prezenți, deoarece buletinele lor de vot vor fi găsite în… urnele mobile de votare.
Lasă un răspuns