Inundațiile scot și realități sociale la mal

Țăranii nu-și asigură culturile pentru că nu știu că se poate
• dacă tot mai mulți băcăuani încep să descopere asigurarea imobilelor și bunurilor din locuință, țăranii sînt reticenți în a-și asigura culturile n băcăuanii, indiferent de mediul unde locuiesc, nu au un cult al asigurării n la țară, sătenii văd în asigurare un joc de tip Caritas n mai puțin de 30.000 de hectare dintr-un total de aproape 190.000 au fost asigurate în ultimii cinci ani

Peste o mie de hectare de teren agricol și zeci de gospodării din județ se află la această oră sub ape, mai multe poduri și podețe au fost distruse, iar cîteva drumuri comunale au fost fie surpate pe anumite porțini, fie înghițite de mîzgă și noroi. După ce și-au văzut toată munca dusă pe Apa Sîmbetei, sătenii din comunele afectate de inundații nu trag prea mare nădejde că vor primi vreo despăgubire sau că le va întinde cineva o mînă de ajutor. O minimă măsură de prevedere și-ar fi putut-o lua singuri dacă și-ar fi asigurat culturile agricole. Nici unul dintre ei nu a profitat de această șansă. Din lipsa banilor și, nu în ultimul rînd, din neștiință cei din urmă au lăsat totul în seama lui Dumnezeu.

Tragedia prin care trec acum persoanele afectate de inundații pare să fi produs mai multă îngrijorare în rîndul băcăuanilor care au imobile în proprietate. Tatiana Lungu, director adjunct al Asirom Bacău, spune că se remarcă în ultima vreme o creștere a numărului de persoane care încep demersurile pentru încheierea unei polițe de asigurare a locuinței, dar acest lucru nu este de ajuns. „Sînt atîția oameni care au rămas fără un acoperiș deasupra capului și care trebuie să o ia acum de la început. în urma inundațiilor din vestul țării, dar și a celor care s-au produs chiar la noi în județ, mulți oameni au realizat că, pînă să le vină altcineva în ajutor, mai bine se sprijină singuri. Dar la nivel general se poate spune că băcăuanii și, în general noi, românii, nu avem un cult al asigurării”, ne-a declarat Tatiana Lungu. Cu toate acestea, directorul adjunct al Asirom Bacău mai adaugă că, în ultimul timp, s-a constatat că oamenii devin tot mai conștienți de necesitatea asigurării imobilului. Acest lucru se reflectă și în numărul polițelor de asigurare, care este semnificativ mai mare față de anii anteriori. în schimb, pe țărani îi lasă reci asigurarea culturilor. „Anul ăsta ne va ajuta Dumnezeu să nu dea ploaie, grindină sau potop peste noi. Poate la anu’…”, îi auzi pe cei mai mulți dintre ei spunînd. „Mare parte dintre agricultorii nu au bani pentru asigurări – spune Tatiana Lungu. Oamenii realizează ce înseamnă să fii asigurat doar după ce s-au produs pagubele, dar atunci este prea tîrziu. în plus, cu tot efortul nostru de a-i conștientiza cu privire la avantajele unei asigurări a culturilor și a bunurilor din gospodărie, administrațiile locale nu fac nimic. După inundații, atunci cînd ele se produc, locul unei asigurări certe și credibile este luat de ajutoarele de la stat, ceea ce nu este o rezolvare”.

De ce stau țăranii departe de asigurări?

Și directorul sucursalei AGRAS, Emil Munteanu, este de părere că în locul unei asigurări a terenului oamenii preferă ajutorul divin. „A te asigura înseamnă să treci peste un conservatorism, specific oamenilor de la țară – a spus Munteanu. Pe de altă parte, lipsa banilor îi face pe oameni să stea deoparte și să nu se asigure. Probabil au și dreptate, pentru că, din ignoranță, marea majoritate a țăranilor vede în asigurări un fel de joc tip Caritas. Este dureros ce se întîmplă și nimeni dintre cei cu funcții de răspundere și cu decizia în mînă nu face nimic”.
La inundațiile produse în primăvara acestui an, odată în plus s-a dovedit și neputința guvernanților. Directorul Agras Bacău, care este și doctor în horticultură, a declarat că „nici Guvernul, nici administrațiile locale, nimeni nu a avut o poziție deschisă, tranșantă, de resuscitare a întregului sistem. S-a împămîntenit la noi ca, în cazul inundațiilor, cei afectați să primească de la guvernanți ajutoare în bani sau în materiale de construcții. Au fost cazuri cînd cei care nu au fost asigurați pentru pămînturile lor să primească mai mulți bani decît cei care au încheiat o poliță de asigurare. Mă întreb acum cine se face vinovat de faptul că încă nu avem un cult al asiguratului. Cu siguranță că și legislația în vigoare în ce privește asigurările trebuie modificată. Dar cine să facă treaba asta?”, a mai spus Emil Munteanu.
Specialiștii de la firmele de asigurări au ajuns la concluzia că doar pentru mai puțin de 30.000 de hectare de culturi, dintr-un total de peste 187.000 de hectare, există în acest moment hîrtiile care să ateste că există o asigurare împotriva calamităților naturale. Se înțelege că asigurații vin din partea formelor asociative din agricultura băcăuană, din partea celor care practică o agricultură științifică și care au conștientizat că nu este de joacă cu stihiile naturii. (Elena SOLOMON, Florin NISTORESCU)mă au lăsat totul în seama lui Dumnezeu.

Tragedia prin care trec acum persoanele afectate de inundații pare să fi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!