Contratimp

Legea lustrației?!

Au trecut mai bine de15 ani de la tragicele evenimente din decembrie ’89. Singurul cîștig al românilor este libertatea de expresie, aceasta numai dacă are unde să și-o exprime. Cel mai lesne este să spună orice, împotriva oricui și oriunde, cu condiția să nu fie auzit de cine nu trebuie pentru a nu fi, apoi, purtat prin justiția română, aflată și ea într-o situație mai mult decît jalnică în privința dreptului pe care cel care-l merită nu-l prea primește. In rest, românul de rînd, adică marea majoritate a populației României, a avut și are parte numai de necazuri. în acești 15 ani, la conducerea politică și administrativă a țării s-au aflat reprezentanții burgheziei proletare, cei mai mulți făcînd parte din așa-zisa categorie a nomenclaturiștilor, adică a oamenilor care au fost membri de vază ai partidului comunist și care au ocupat posturi și funcții dintre cele mai importante și mai profitabile în instanțele partidului și statului român în timpul dictaturii unipartidiste. Această categorie de indivizi a profitat de împrejurările favorabile; și-au lepădat conștiința (dacă au avut-o vreodată) și s-au îndreptat vertiginos spre pîrghii dintre cele mai înalte ale puterii. Au avut un succes răsunător și de pe fostele poziții au trecut la acțiune: distrugerea industriei și agriculturii autohtone, devalizarea avuției naționale prin metode așa-zise legale și, în cîțiva ani, cei mai mulți dintre acești profitori imorali au ajuns multimilionari în dolari și în euro. Putem face acum o constatare interesantă, dar și amară și tragică în același timp: ei au devenit milionari în valută forte, iar românii de rînd au devenit milionari în lei, sau… nici atît! Ultimii milionari (în lei) de-abia își duc veacul de pe o zi pe alta, avînt un trai mai mult decît indecent. Indecent este, însă, și traiul celorlalți, al milionarilor în dolari și euro, pentru că sînt „obligați” să trăiască în huzur și în exces de bnunăstare pe care nici ei, „sărmanii”, nu-l înțeleg. Sînt foarte stresați numai întrebîndu-se, din cînd în cînd, de unde a năvălit asupra lor atîta belșug și dacă cineva, cîndva, îi va întreba de unde și cum au acumulat asemenea averi. In toți acești ani, însă, marea majoritate a românilor au tot sărăcit astfel încît, după statistici oficiale, se recunoaște că peste trei milioane de români trăiesc sub limita sărăciei. Poporul român a acumulat numai belele: sărăcie lucie cît cuprinde, deterioarea fără precedent a condițiilor de viață ale populației, extinderea analfabetismuluiu, amplificarea fără egal a fenomenului corupției, a prostituției, a consumului de droguri, a alcoolismului și tabagismului, apariția și extinderea unor boli necunoscute sau eradicate (precum tuberculoza, SIDA ș.a.), creșterea gradului de insecuritate, prolifearea rminciunii, a intoxicării informaționale, a criminalității, a stării infracționale, a violenței în viața socială și familială etc. etc. Peste două milioane de români au devenit sclavi moderni în Europa.
Acest tablou sumbru al „realizărilor” statului român post-decembrist, condus de cei mai „iluștri” reprezentanți ai burgheziei proletare poate fi continuat, dar nu mai slujește nimănui la această dată. Iată de ce pledoariile pentru o eventuală „lege a lustrației” sînt inutile. Cui să mai barăm drumul spre pîrghiile puterii? Unor personaje sinistre, a căror existență biologică se apropie de final? O asemenea lege era utilă în 1990. Acum e prea tîrziu. Atunci neamul românesc a fost în imposibilitate să o adopte. Printr-o asemenea lege să-i barăm – să spunem – accesul lui Ion Iliescu în Parlament? Ei, și? Dumnealui nu mai are nevoie pentru că deși se simte ca la 45 de ani (așa se întîmplă dacă toată viața te faci că muncești), el a depășit venerabila vîrstă de 75 de ani. La ora actuală acest personaj are un statut special printr-o lege specială pentru foștii șefi de stat. Nu-i ajunge? Ba, îi ajunge cu vîrf și îndesat! Să tot fi fost șef de stat (mai ales atunci cînd stai mai mult degeaba) și după ce nu mai ești în funcție să ai asemenea favoruri. Acest personaj, care a făcut enorm de mult rău poporului român, are încă vitalitate și cu siguranță va fi instalat într-o funcție politică importantă. Ei, și? Lasă-l să stea în față! Nu-l putem determina să rămînă „pe dreapta” din moment ce el este învățat pe stînga. Iar ca dumnealui sînt mulți, foarte mulți profitori. Dan Ioan Popescu a fost șeful de cabinet al vicepreședintelui Consiliului de Miniștri – Gheorghe Oprea; ce funcții a deținut și cît de bogat a ajuns Șerban Mihăilescu – fostul șef de cabinet al fostului prim-ministru Constantin Dăscălescu?; Ovidiu Mușetescu – din lider al Sindicatului Roșu (comunist) de la fostele uzine „23 August” din Capitală, a ajuns mare lider al PDSR (PSD), pus să se ocupe de privatizarea economiei românești și se cunosc nenumăratele isprăvi pe care le-a făcut în slujba clientelei politice a PSD, reușind să vîndă pe mai nimic imense bogății ale poporului român – SIDEX Galați, fabrica de microprocesoare de la Băneasa, ARO Câmpulung, Uzinele Reșița. Dacă ar fi să continuăm cu enumerările, atunci cu siguranță s-ar putea scrie și publica multe volume. Ce se întîmplă dacă asemenea personaje sinistre ar fi împiedicate să intre în Parlament ori să dețină funcții publice importante în viitor? Nu se întîmplă nimic, fiindcă aceste personaje au devenit ultrabogate și pot trăi liniștite și în buistru, ba chiar ar putea – de pe margine, să-și ațîțe hingherii mai tineri pe care-i pot trimite în acele scaune înalte pentru a influiența cursul evenimentelor după cum le dorește pohta. Iată argumentele pentru a lăsa baltă legea lustrației. Altele sînt acum prioritățile; cum să salvăm țara și neamul de la dezastrul economic, moral și cultural – în care l-au adus profitorii, reprezentanți „străluciți” ai burgeziei proletare. Ce păcat că tocmai și pe noi ne-a atins blestemul sesizat de V.I. Lenin: „Să ne ferească Dumnezeu de burghezia proletară!”. Iată de ce o zic și eu: Să ne ferească Dumnezeu de burghezia proletară, care este profund rapace și imorală!
Din păcate, pînă acum nu ne-a ferit nimeni!
prof. dr. Miluță Bortă
unoaște că peste trei milioane de români trăiesc sub limita sărăciei. Poporul român a acumula

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!