Sinaxar romano-catolic: Sfîntul Carol Lwanga și însoțitorii săi
Faptele bune care se fac pentru Dumnezeu, fără fățărnicie și laudă
omenească, și care duc pe oameni la smerenie și la nepătimire,
sînt acestea: înfrînarea, postul, rugăciunea, setea, privegherea,
metaniile făcute adeseori, purtarea aceleași haine, necîștigarea,
neîmpodobirea, neiubirea de sine, tăcerea, lucrarea cu mîinile, și toate cele ce obosesc trupul. Acestea sînt foarte trebuincioase și folositoare, celor ce se tulbură de patimile trupești. Iar celui slab și neputincios cu trupul nu-i sînt atît de trebuincioase și folositoare ostenelile trupești, pe cît îi sînt sfînta smerenie și mulțumirea către Dumnezeu, care le împlinește pe toate.
Iar patimile sufletești sînt acestea: uitarea, trîndăvia și necunoștința.
Cu acestea trei dacă se întunecă mintea, adică ochiul sufletului,
atunci se lasă stăpînită de toate patimile: închinarea la idoli, credința
rătăcită și, în scurt, toată erezia, hulirea, mînia, iuțimea, amărăciunea, ura de oameni, gîndul rău, pîra, osîndirea, întristarea
neîndreptățită, frica, spaima, cearta, invidia, slava deșartă, trecerea
cu vederea, fățărnicia, minciuna, neîncrederea, nebunia, socotința
nedreaptă, agonisirea nedreaptă, lăcomia, împătimirea, cugetarea
pămîntească, lenevirea, descurajarea, nemulțumirea, iubirea de
stăpînire, lauda de la oameni și, mai ales, iubirea de plăceri, iubirea
de slavă și iubirea de arginți, din care se naște tot răul. Omul nu ar
face nici o greșeală, dacă n-ar veni acești trei uriași și l-ar despărți pe el de Dumnezeu, ori prin uitare, ori prin lenevire, ori prin necunoștință. Pentru că acestea nasc plăcerea și slăvirea, ca să iubim lauda omenească și mînia. Iar pricina cea dintîi a tuturor acestora și maica tuturor răutăților este iubirea de sine, adică dobitoceasca iubire a trupului și împătimirea și abaterea minții cu nebunești cuvinte și cu vorbe spurcate. Iar mijlocitori, pentru multe rele, sînt îndrăzneala și rîsul. Patimile trupești sînt acestea: preasațiul pîntecelui, îndrăcirea gîtului, mîncarea într-ascuns, iubirea de felurite plăceri, desfrînarea, scîrba, necurăția, sodomia, lepădarea de prunci, fapta de rușine, toate relele pofte peste fire, spurcatele patimi, furtul, furtișagul de cele sfinte, tîlhăria, uciderea pentru ocară sau din mînie, și toată moleșirea trupească și dezmierdarea voilor trupești, care se adaugă peste trebuințele trupului, descîntecele, vrăjile, iubirea de lume, împodobirile, schilodirile de sine, sulemenirea fețelor, osîndita deșertăciune, preabuna părere de sine, iubirea trupului, viața care îngroașă mintea, făcînd-o pămîntească și nelăsînd-o niciodată să se ridice către viața îmbunătățită și către Dumnezeu. (Constantin
GHERASIM)e fire, spurcatele patimi,
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.