Recurs la istorie

Dinamici active ale populației

* Papa Pius al VI-lea despre românii catolici din Moldova (7)

Rapoartele întocmite de Rocchi și expediate Propagandei Fide au arătat, în ciuda condițiilor deosebit de grele cauzate de ocupația ruso-austriacă, o dinamică activă a populației catolice moldovenești. în același timp, în conformitate cu acordurile austro-otomane și bunăvoința Rusiei, au avut loc acțiunile de prindere și predare către autoritățile militare austriece a tuturor dezertorilor fugiți din Ungaria și Transilvania în Moldova. Acțiunea se repeta mereu, din timpul prefecturii lui Mauro și pînă la dispariția lui Rocchi ca prefect al misionarilor franciscani din Moldova. în aceste condiții, Sfîntul Scaun, condus de Pius al VI-lea, a fost obligat să elaboreze două breve papale prin munca depusă de cardinalul Antonelli, secretar de stat al Sanctității Sale și cel al Propagandei Fide.
Considerăm necesar să cunoaștem și punctul de vedere exprimat de Pius al VI-lea atunci cînd i-a remis scrisoarea primită de la Ignatius, conte de Batthyany, episcop al Transilvaniei, și de aceea le-am transcris și tradus partea esențială („Si tratta di un’affare di Moldavia, che non e nuovo, ma se n’ebbe ragione fin dal 1788. E’dungue di mestieri, che in archivo si ripiglino le carte di quel tempo, e poi per tutti gli anni subseguenti, fino al presente si ricerchino le lettere del padre Rocchi, prefetto di Moldavia e dalle medesine si ricavi tutto quello, che ha scritto dal padre Posoni, e di tuti se ne faccia un ristretto chiaro, e distinte per dare sfogo alle rappresentanze del vescovo di Transilvania. L’archivio vada d’inelligenza coll’abbate Anniballi, che avra in Segretaria le lettre piu recenti. Importa ancora di fare questo ristretto con qualche sollecitudine, poiche vorebbe il cardinale scrivente riferirlo giovedi venturo a Sua Santita”). Deci: „Este vorba de o afacere privind Moldova, care nu este nouă, dar despre care am primit reclamații încă de la finele lui 1788. Este deci de datoria arhivei să cerceteze documentele acelei perioade și din anii care au urmat pînă în prezent. Să fie cercetate scrisorile părintelui Rocchi, prefectul Moldovei, iar din acestea să fie preluate toate informațiile transmise în privința preotului Posoni, iar din toate acestea să se întocmească un rezumat, chiar și convingător, pentru a putea da răspuns părerilor exprimate de episcopul Transilvaniei. Arhiva să meargă în înțelegere cu abatele Annibali, care va găsi la secretariat informațiile cele mai recente. Este important ca acest rezumat să fie întocmit cu solicitudine, apoi cardinalul care va întocmi documentația să o prezinte pînă joia viitoare Sanctității Sale”. Pregătirile Sfîntului Scaun au fost pe măsura gravității erorilor săvîrșite de episcop. La 2 ianuarie 1788 Pius al VI-lea i-a comunicat lui Ignatius, conte de Batthyany, episcop de Alba Iulia, următoarele precizări în legătură cu problemele puse în scrisoarea sa din 6 octombrie 1787. Misiunile catolice din Moldova au fost constituite pentru comoditatea locuitorilor autohtoni („positae sunt missiones eas ad indigenarum commoditate novinus erectos atque ab anno 1625”). „Ele au fost întemeiate din anul 1625 și încredințate fraților minori conventuali. Acțiunea nu a fost lipsită de utilitate, deoarece aceștia au semănat și dezvoltat credința catolică între oamenii locului, așa cum dovedesc documentele de la arhiva Propagandei Fide, care are răspunderea conducerii acestei acțiuni. Nu cu mult timp înaine, chiar și ție ți-a fost adus la cunoștință de către această Congregație despre evoluția stărilor de fapt din Moldova. Misionarii satisfac nevoile credincioșilor, indiferent de neamul lor. Cardinalul primat al Ungariei a propus la această congregație ca să fie trimiși acolo atîția misionari cîți sînt necesari pentru satisfacerea nevoilor maghiarilor. Ai solicitat ca să schimbăm o organizare întemeiată de atîta timp („adeoque amnis tollitur causa immutandarum rerum, quae a tom longo tempore sunt conssitutae”) și să-ți acordăm dreptul de a tutela acele locuri și pe acei credincioși, ceea ce nu putem aproba”.
La 29 august 1792, Pius al VI-lea a dat răspunsul cuvenit contelui Iosif de Batthyany, cardinal primat al Ungariei, care intervenise în favoarea lui Ignatius, episcop de Alba Iulia, pentru a obține privilegiul de a i se încredința conducerea misiunilor catolice din Moldova („quam necessetesset, ut Moldaviae missioni consuleremus indigenti ministris Hungariorum linguam collentibus”), sub pretextul că acei oameni nu înțeleg altă limbă decît pe cea maghiară. Propaganda Fide a aprobat să fie unul sau doi misionari demni să fie trimiși acolo pentru rezolvarea problemelor celor ce nu înțeleg altă limbă decît maghiara. Cei împuterniciți au hotărît trimiterea lui Posoni la Grozești. Acesta n-a oferit enoriașilor decît scandal și comportament imoral („tale enim suis parochanis scandalum praebuit”), iar Propaganda Fide a trebuit să-l retragă („ipsem a memorata parochia revocare”, deoarece a săvîrșit numai crime. Scrisoarea episcopală a tăcut asupra acestui comportament care i-a pus în pericol pe ceilalți misionari și chiar pe prefect.
Au fost și alte fapte condamnabile săvîrșite în Moldova de către trimișii episcopului Transilvaniei, pe care Pius al VI-lea le-a arătat.
în misiunile din Moldova sînt oameni capabili, care au avut succes folosind limba română în activitatea lor realizată după anul 1625. („Existunt ibidem periti Linguae Valacae missionarii, non deest, qui linguam callet Polonicam. Cum igitur iste delegeris unum ex Hungaris. Religiosum, atque ad illam induxeris missionem”). Toate succesele obținute au fost dobîndite prin folosirea limbii române.
Documentele scrise la Sfîntul Scaun între anii 1788 și 1792 au apreciat ca nefondate și nejustificate scrisorile întocmite de contele Ignatius de Batthyany, episcopul catolic de Alba Iulia și Iosephus, conte de Batthyany, cardinal primat al Ungariei. Ambii demnitari catolici au încercat, prin documente lipsite de discernămînt și spirit de dreptate, să profite de războiul cotropitor asupra poporului român, pornit de imperiul Habsburgilor în înțelegere cu țarina Ecaterina a II-a a Rusiei pentru realizarea maghiarizării românilor catolici din Moldova și extinderea fenomenului asupra ortodocșilor.
Astăzi, adepții extremismului realizează maghiarizarea unora dintre românii catolici din Moldova și Transilvania prin corupția fățișă realizată cu sprijinul unor oameni politici români aflați în partidele politice din opoziție și la guvernare. (prof.dr. Dumitru ZAHARIA)t pe măsura gravității erorilor săvîrșite de episcop. La 2 ianuarie 1788 Pius

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!