Norii s-au revărsat din nou peste rănile încă necicatrizate ale Văii Trotușului. Nu trece vară fără ca potopul să nu își facă drum pe aici măcar o …

Administrator

DEZASTRU

Norii s-au revărsat din nou peste rănile încă necicatrizate ale Văii Trotușului. Nu trece vară fără ca potopul să nu își facă drum pe aici măcar o dată. Acum, primele semne au apărut luni, spre seară, cînd unii încă mai îndepărtau urmele dezastrului de anul trecut. A început cu o ploaie de vară, de spunea lumea că se va opri repede, apoi s-a înnegurat și s-a pus pe plouat des și fără capăt. La Agăș, la Asău, la Dărmănești sau Comănești, clopotele bisericilor au început să bată. Nimic nu a oprit însă urgia. Camioanele cu jandarmi și militari de la Bacău erau deja în zonă. „Vă rugăm să vă luați doar strictul necesar și să plecați cît mai repede, în zonele înalte. Vin apele”, le spuneau primarul și jandarmii oamenilor. Unii au ascultat, alții nu. Și nu a mai durat mult, iar Trotușul, umflat și negru, a năvălit de la munte cu toată forța. Cu bușteni, cu bolovani, a rupt totul în cale, case, podețe, cotețe, drumuri. Apa a năvălit pe calea ferată Comănești-Miercurea Ciuc și a distrus terasamentul, la fel ca anul trecut. A rupt și șoseaua națională care leagă Moldova de Ardeal prin această parte de țară. Drumul a fost acoperit de un metru de apă.
Se face ziuă și ploile pornesc și mai abitir. Apele o iau la vale cu o putere care i-a îngrozit pe localnici. Oamenii din Agăș sînt avertizați cu goarnele. Toți încep să fugă care-ncontro. Unii își aruncă și papucii din picioare, alții încarcă pe fugă orătăniile în căruțe. Țipetele se împletesc cu avertizările transmise prin portavoce și cu dănăgnitul clopotelor de la biserici. E iadul pe pămînt.

Dimineață, tot cartierul Șupan din Comănești stătea în expectativă. Lume adunată pe pod privea cu groază Trotușul care se rostogolea înverșunat. Femeile își făceau cruce vorbind despre ceea ce auziseră că se întîmplă în Agăș. Bucățile de copaci aduse de ape erau mai mult decît concludente. Zeci de case din apropierea podului erau deja cuprinse de apele Trotușului. O femeie a spus că oamenii și-au trimis copiii de acasă de la primele ore ale dimineții. La circa zece kilometri de acest loc, în satul Ciobănuș, din Agăș, puhoaiele mîloase cuprinseseră o casă. Simion Naporojnea, proprietarul ei, spune că de la primărie a primit zece saci cu nisip să țină piept viiturilor, dar totul a fost zadarnic. Omul și ai lui nu mai pridideau cu strînsul acareturilor. Puțin mai la deal de casa acestuia, mai multe diguri improvizate în cursul dimineții amenințau să cedeze dintr-o clipă în alta. în scurt timp, la fața locului au ajuns jandarmi din Bacău în frunte cu generalul Nicolae Rugină, reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică și ai Protecției Civile, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, precum și Constantin Avram, subprefectul de Bacău. Informațiile circulau cu viteza luminii. Oamenii spuneau că dacă barajele din bușteni vor ceda, apele vor răbufni în drum și vor cuprinde și celelalte case din apropiere. „Am auzit că la Preluci este dezastrul cel mare”, striga un bărbat.

Iadul pe pămînt

La Preluci, autoturismele nu puteau circula decît pînă într-un singur punct. Tot aici s-au oprit și oamenii din sat. Fiecare pas în plus ar putea fi fatal. în fața mea se deschide o mare de apă. Merg cîteva zeci de metri, iar apa îmi ajunge deja pînă la genunchi. Puțin înainte de școala din sat, apa era la jumătatea brîului. Un grup de pompieri înșfacă la un moment dat o barcă pneumatică. După puțin timp, aceștia s-au întors cu ea. „Nu se poate lucra cu barca prin puhoaiele astea”, explică un pompier. Utilajele stăteau inactive pentru că nu se putea interveni în nici un fel, cîtă vreme apele furioase sporeau de la un minut la altul. Trotușul a ieșit din matcă și a înghițit drumul DN 12. Oamenii spun că apele au bușit în drum la ora șapte dimineața, după ce toată noaptea a plouat necontenit. „E mai rău ca anul trecut. Atunci a venit un puhoi de pe munte și au prins casele din cale”, vorbeau oamenii.
La orele prînzului toate casele de o parte și de alta a drumului semănau cu niște jucării pierdute într-o mare de apă. Și plouă în continuare, iar cerul parcă s-a unit cu pămîntul. Disperarea, groaza, neputința, panica se citesc pe chipurile oamenilor. încerc să schimb două vorbe cu o femeie, care stă blocată, în mijlocul drumului, cu ochii țintă la casa ei, pe jumătate cuprinsă de puhoaie. „Soțul meu nu a vrut să plece din casă. Nu s-a îndurat de animale. Am primit avertizarea, dar nu credeam că va fi așa. Am mai urcat pe șifoniere ce aveam mai de valoare. E dezastru. Nu știu ce o să fie”, îmi spune femeia, apoi își duce mîinile la gură și începe să plîngă. Nu-și mai desprinde ochii de casă.
âmi iese în cale un alt om pe care îl întreb ce s-a întîmplat cu animalele oamenilor, dacă au fost salvate, și îmi spune că vitele au rămas în grajduri. Mă întorc spre mașină, în locul unde rămăsese. Văd cîteva femei alergînd din sens opus. Strigă fără oprire, însă vorbele lor nu au noimă. Nu apuc să mă dezmeticesc, că se repede un bărbat spre mine: „Fugiți, că vin puhoaie mari! Urcați pe munte mai repede!”, striga omul în disperare. în cîteva secunde, încep să se audă mesaje transmise printr-o portavoce. Vorbele se amestecă cu sunetele puternice ale clopotelor bisericilor din sat. în jurul meu, oamenii dispar ca potîrnichile. Alții fug aruncîndu-și și papucii din picioare, alții își încărca în mare grabă cîini, cai și alte animale în mașini sau căruțe. Panica a pus stăpînire peste tot în jur. E haos.

Amenințare continuă

în drum spre Bacău, aflu că în punctul Ciobănuș, unde dimineață digurile improvizate mai rezistau eroic, puhoaiele bufniseră în drum și nu se mai putea circula. Satul Diaconești din Agăș era izolat din cauza unui pod înghițit de ape.
Dumitru Nadă, secretarul tehnic al Comisiei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a spus că întreg bazinul Trotușului de la Ghimeș la Căiuți este amenințat de prăpăd. La ora 14.00, nu erau încă estimate pagubele. Se știa doar că sute de case au picat pradă apelor. Și că autoutilajele nu pot fi puse la treabă pînă ce apele nu se potolesc. „A fost o rupere de nori în Lunca de Sus din județul Harghita, iar apele s-au năpustit. Trotușul a depășit cotele de apărare și a afectat violent Ghimeș, Făgețel, Bolovăniș, Palanca, unde drumul DN12A, în punctul monumentului Rebreanu, a fost rupt. Puternic afectate sînt și Brusturoasa și Cotumba, Asău, Ciobănuș și Apa Asău. Toată Valea Trotușului este paralizată. Nu sînt încă evaluări ale dezastrelor, dar eu zic că este vorba de sute de miliarde de lei”, a spus Nadă.
Și mai îngrijorătoare erau la acea oră prognozele meteo, care anunțau precipitații pentru următoarele trei zile. „Meteorologii spun că în următoarele 12 ore cantitățile de precipitații se dublează față de ce a fost pînă acum”, a mai spus Nadă. La orele serii, Comăneștiul era amenințat de ape. Nu mai puțin de 15 case din cartierul Lăloaia fuseseră luate de ape. Deja oamenii din zonă erau evacuați și cazați în școli și cămine culturale. Trotușul depășise digul din Comănești. (Bianca TOMESCU, Foto: Liviu MAFTEI) Merg cîteva

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.