Se îneacă Sfîntul Ilie

Ovidiu PAULIUC

Dumnezeu se uită într-o seară la știri și se îngrozește. De fapt, i se citește dezamăgirea pe chip, că după ce i-a scos pe români din șanț și i-a pus pe drum, acum aproape 16 ani, iată că îi găsește parcă mai debusolați decît atunci. Politică, certuri, alegeri anticipate, beții, integrare cu un picior în groapă, sărăcie, bogăție, crime, fotbal, droguri, capitalism, socialism, Băsescu, Iliescu, Năstase, șapte case. „Ilie, reglează antena, că poate e de la purici”, zice Dumnezeu. Ilie se conformează, Dumnezeu se freacă la ochi, dar imaginea rămîne aceeași. „Măi, dar parcă la bulgari nu a fost chiar așa, să nu mai vorbesc de poloni, de cehi și unguri. Ăștia ai mei (ați înțeles că era vorba despre Dumnezeul românilor – n.a.) parcă au căpiat. Nu vor și pace să iasă la liman. Ilie, și așa se apropie ziua cînd trebuia să mergi în concediu la ei. Ia-ți concediu mai repede, că vreau să rămîn singur și să cuget ce e de făcut”, i-a spus Dumnezeu lui Ilie. Numai că Dumnezeu nu știa că, anul acesta, în loc să vină la noi pe 20 iulie, așa cum ne obișnuise, Sfîntul Ilie și-a luat mai multe libere din Rai și a coborît mai des pe la noi.

Și degeaba au bătut clopotele, degeaba s-au întrunit comisiile de urgențe, s-au rugat babele și degeaba a anunțat Puterea că ne vrea binele, că Sfîntul Ilie și-a revărsat plosca așa, parcă în ciudă, să ne spele de muntele de păcat în care ne-am afundat pînă în gît. Ghiduș Sfîntul Ilie, pentru că e greu de crezut ca Dumnezeu să fie atît de cinic să îl pună să facă asta. Adică, să ne bată o dată în plus, de parcă nu ne ajungea pînă acum. Dar, dacă nu ne-a intrat în cap pînă acum, nu o să ne intre nici de acum înainte. Așa că o să rămînem cu șanțurile noastre înfundate cu gunoaie, fiindcă nu se găsește nimeni să ni le ia din fața porții, o să rămînem cu mîna întinsă după ajutoare și fără autorizație de construcție pentru casa ridicată în buza pîrîului.

Eterna analiză: modul în care au reacționat autoritățile în fața cutărei sau cutărei nenorociri. Analiză tot mai inutilă, de altfel. Păi cum să acționeze, decît în limita competenței sau a posibilităților materiale? Iar cel mai bine a sintetizat totul primarul de la Agăș, localitatea cel mai greu încercată în ultimii ani: cine este în pericol trebuie să fie pregătit să fugă. Un sfat atît de practic și sincer, izvorît din experiența omului care nu are de împărțit pentru salvarea oamenilor decît niște cizme de cauciuc. Om care, se vede treaba, efectiv își pierde timpul la întrunirile la care primarii sînt instruiți cum să intervină cînd Trotușul se înfurie că îl bate ploaia în cap. își pierde timpul la întrunirile la

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!